Premium
Centrul de reflecţie Terra Nova şi Institutul Montaigne preconizează să deschidă în patru ţări europene centre de primire a solicitanţilor de azil sosiţi pe Marea Mediteraneană, informează Le Figaro şi AFP, informează Agerpres.
Momentul a fost ales în mod scrupulos. În contextul în care cei 27 s-au reunit joi cu ocazia unui summit organizat la Bruxelles pentru a evoca politica lor migratorie - fără să abordeze spinoasa chestiune a Brexit-ului -, două institute franceze au tras un semnal de alarmă cu privire la urgenţa reformării cererii de azil în cadrul UE.
"Dreptul de azil este în pericol" într-o Uniune Europeană (UE) "în pragul scindării", atenţionează autorii textului. Ei fac referire în special la navele cu migranţi cărora li s-a interzis să acosteze în ultimele luni.
Pentru a schimba politica europeană a dreptului de azil, acest raport cere o măsură forte: crearea de centre "de primire şi de tratament" pentru migranţii veniţi pe Marea Mediteraneană. Ţările riverane - Spania, Italia, Malta şi Franţa - vor fi vizate să deschidă fiecare "minim" câte un asemenea centru.
Aceste propuneri amintesc de proiectul european al "centrelor controlate", unde o primă triere va fi făcută între solicitanţii de azil legali şi migranţii economici ce trebuie expulzaţi, exceptând cazul când va fi vorba de "centre închise, de reţinere sau internare".
Fiecare stat îşi va trimite acolo agenţii pentru a examina "în mai puţin de o lună" cererile sau în caz contrar se vor expune unor penalităţi financiare. Punerea în funcţiune a acestor centre va fi finanţată de UE, "ca şi întoarcerea celor respinşi". Pentru Franţa, costul total s-ar ridica la 57 de milioane de euro, precizează Le Figaro.
Cele două institute subliniază, de asemenea, importanţa punerii în funcţiune a unei "diplomaţii a migraţiei". Ele asigură că nu fac decât să aplice în mod strict dispoziţiile Tratatului de la Lisabona. Acesta prevede ca UE "să dezvolte o politică unică în materie de azil, imigraţie şi control la frontierele externe, care să fie fondată pe solidaritatea dintre statele membre". Mai concret, este vorba de articolul 78.
Pentru a face să fie respectate aceste dispoziţii intrate în vigoare în 2009, ideea ar fi de face total independentă gestiunea cererilor. În Franţa, aceasta ar însemna o transformare a Oficiului francez pentru protecţia refugiaţilor şi apatrizilor (OFPRA), în prezent sub egida Ministerului de Interne, "pentru a împiedica orice ingerinţă politică".
Printre cele 16 măsuri preconizate, raportul propune şi suprimarea "regulii ţării de primă intrare" prevăzută în regulamentul de la Dublin care gestionează depunerea de solicitări de azil şi pune pe umerii Greciei şi Italiei "o sarcină disproporţionată". Cu atât mai mult cu cât "un număr important de imigranţi ilegali le folosesc pentru a prezenta o nouă cerere de azil într-un alt stat membru", notează autorii. În loc de aceasta, fiecare solicitant ar putea cere un stat la alegere.
Nu în ultimul rând, raportul preconizează încheierea cu ţările de tranzit a unor acorduri "pentru facilitarea unei primiri a migranţilor cu respectarea demnităţii umane", însă atenţionează cu privire la orice "subcontractare" de solicitanţi de azil către ţări terţe sigure, ceea ce "ar creşte considerabil riscurile de şantaj" faţă de Europa.
