Premium
În ultimele 10 zile, unul dintre scandalurile care au făcut titluri de presă a fost şi scandalul dintre CSM şi Ministerul Justiţiei. Mai precis, dintre Lia Savonea şi Ana Birchall. Ministrul Justiţiei s-a folosit de propuneri legislative ale CSM de modificare a legii Agenţiei Naţionale de Integritate pentru a lansa diverse acuzaţii la adresa judecătoarei Lia Savonea. În acelaşi timp, în presă au apărut speculaţii cu privire la o aşa-zisă tentativă a unor membri CSM de secretizare a veniturilor partenerilor de viaţă. Din documentaţia publicată de CSM reiese însă altceva: cea mai controversată propunere, aceea de secretizare a veniturilor partenerilor de viaţă şi ale copiilor, a fost făcută de Curtea de Apel Braşov, instanţa care în luna februarie a demarat procedura de revocare din funcţie a Liei Savonea.
În urmă cu 10 zile, presa a fost plină de titluri precum "judecătorii CSM cer ca veniturile partenerilor de viață să fie secrete". Două judecătoare din CSM, Lia Savonea şi Simona Marcu, erau acuzate că vor să ascundă veniturile realizate de soţii lor. Era vorba despre o serie de propuneri referitoare la modificarea legii ANI, ca urma a unui demers al senatorului Robert Cazanciuc, în urma căruia CSM a strâns sugestii de la toate instanţele şi parchetele din ţară. Demersul CSM a avut loc în luna mai-iulie 2019. După finalizarea acestui proces, în luna august, o persoană necunoscută a sesizat ANI cu privire la averea preşedintelui CSM, Lia Savonea. Deşi verificările ANI au demarat după formularea propunerilor de modificare a legii. în presă au apărut acuzaţii că preşedintele CSM ar dori să modifice legea ANI în condiţiile verificărilor efectuate asupra propriei averi.
Pentru a arăta că propunerile au fost formulate în urma unei consultări cu instanţele şi parchete, iar şefa CSM nu posedă capacitatea de a prezice viitorul, deci nu ştia că urma să fie verificată de ANI, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat pe site-ul propriu toată documentaţia care a stat la baza propunerilor de modificare a legii Agenţiei Naţionale de Integritate. Documentul .pdf de 128 de pagini dezvăluie că toate instanţele şi parchete au fost de acord cu propunerile iniţiale, iar unele structuri au formulat chiar propuneri suplimentare.
Una dintre instanţele care au formulat propuneri a fost Curtea de Apel Braşov. Dacă iniţial CSM propunea doar ascunderea alor nume (parteneri de viaţă, copii) decât cele ale declaraţilor din declaraţiile de avere publice, Curtea de Apel Braşov a propus să se ascundă şi veniturile acestora. "Cu privire la modificările menite să asigure protecţia viaţii private, judecătorii acestei instanţe sunt de acord ca afişarea declaraţiile de avere şi a declaraţiilor de interese pe pagina de internet a Agenţiei să se realizeze cu anonimizarea datelor de identificare a altor persoane decât declarantul, însă s-a propus ca în declaraţiile de avere să fie secretizate şi veniturile acestora", se arată în documentul transmis de Curtea de Apel Braşov.
Curtea de Apel Brașov este intanţa care în luna februarie 2019 a inițiat procedura de revocare din funcția de membru CSM a Liei Savonea. Gestul judecătorilor Braşov a fost menţionat şi de ministrul Ana Birchall, vineri, într-un comunicat în care o critica dur pe Lia Savonea. "Reamintim că la începutul acestui an, Adunarea generală a judecătorilor Curții de Apel Brașov a inițiat procedura de revocare a doamnei Lia SAVONEA din funcția de membru al CSM „pentru încălcarea de către președintele CSM a atribuție referitoare la competența Plenului de a sesiza ministrul justiției privitor la inițierea unor modificări legislative”. Constatăm, astfel, că președintele CSM „recidivează” în încălcarea atribuțiilor Plenului CSM, ale ministrului justiției și ale Ministerului Justiției", se arăta în comunicatul ministrului Justiţiei.
Pentru a nu ne lansa pe tărâmul speculațiilor și să bănuim că tot acest scandal a fost regizat în centre de reflecție de rit nou, rămâne ca fiecare să analizeze singur și să tragă concluziile pe care le consideră potrivite.
