Premium
Fostul presedinte Emil Constantinescu si-a declarat printr-o scrisoare deschisa recunostiinta fata de premierul Victor Ponta si fata de Guvern pentru avizul favorabil acordat de acesta unui proiect de lege pentru dublarea indemnizatiilor fostilor detinuti politici. Aceasta a starnit multe critici, cea mai recenta fiind cea din parte unui fost sustinator al sau si lider liberal - Varujan Vosganian.
Acesta il acuza pe Emil Constantinescu ca prin atitudinea sa ii transforma pe fostii detinuti politici dintr-un model de demnitate - in masa de manevra electorala. Vosganian ii transmite lui Constantinescu regretul sau de a-l vedea participand la un "proces dureros şi dramatic prin consecinţele lui de ieftinire a poporului român, declanşat de actualul Guvern, în care totul (lideri politici, jurnalişti, sindicalişti, primari şi consilieri etc.etc.) ajunge să fie de vânzare şi dacă totul ajunge să fie de vânzare, atunci totul poate să şi fie cumpărat. În condiţiile în care un om capătă preţ, el devine o marfă, demnitatea lui este ştirbită".
Iata pledoaria lui Varujan Vosganian, ca raspuns la scrisoarea lui Emil Constantinescu:
"Nu doresc, în cele ce urmează, să comentez opţiunea dvs. privind turul doi al alegerilor prezidenţiale, opţiune destul de explicit exprimată într-o scrisoare pe care aţi adresat-o candidatului preferat. Mi-e foarte greu, însă, să accept argumentaţia pe care vă bazaţi această opţiune.
Principalul motiv pe care îl invocaţi pentru pledoaria dvs. este avizul favorabil al Guvernului pentru proiectul de lege privind indemnizaţiile foştilor deţinuţi politici, indemnizaţii pe care respectivul proiect intenţionează să le dubleze. Această iniţiativă, spuneţi dvs, este expresia clară a atitudinii anticomuniste a Guvernului PSD şi a primului ministru Victor Ponta.
În primul rând, doresc să vă reamintesc faptul că această iniţiativă nu a aparţinut PSD, ci PNL. În mai 2014, preşedintele de atunci al PNL, Crin Antonescu, anunţa depunerea propunerii legislative privind dublarea indemnizaţiilor persoanelor persecutate politic, pentru fiecare an de detenţie ori de deportare, propunere pe care, de altfel, o găsesc deosebit de benefică şi de necesară. În perioada care a urmat, opinia publică acuza lipsa de reacţie a Guvernului faţă de această iniţiativă. În contextul campaniei electorale şi sub presiunea opiniei publice, Guvernul a decis, în sfârşit, să dea aviz favorabil acestui proiect. Deci nu e vorba despre o iniţiativă guvernamentală, ci de o măsură luată de Guvern din cu totul alte motive decât cele ce ţin de o anumită atitudine faţă de istoria recentă, aşa cum sugeraţi.
Chestiunea de fond este, însă, alta. Eu cred că desprinderea de mentalităţile şi comportamentele comuniste nu are ca unitate de măsură mărimea unei indemnizaţii. Martirii rezistenţei anticomuniste nu şi-au riscat viaţa pentru 200 de lei în plus aşa cum oferă proiectiul de lege. Idealurile lor erau cu mult mai înălţătoare şi ar fi ofensator să le convertim în sute de lei, adăugate pensiei. Modul în care lumea de azi se apropie sau nu de acele idealuri nu poate avea ca unitate de măsură banii adăugati pensiei în campania electorală.
Astăzi, Guvernul, din motivele arătate mai sus, a decis majorarea indemnizaţiilor pentru anii de detenţie şi deportare. Dumneavoastră, socotindu-vă reprezentantul politic al foştilor deţinuţi, aţi elogiat Guvernul care a făcut-o. Cum elogiul este redactat în campania electorală, intenţia dvs. clară este de a îndemna pe români, în primul rând pe beneficiarii indemnizaţiilor mărite, să voteze cu candidatul PSD, ştergand cu buretele atitudinea cel putin duplicitară a acestui partid fată de regimul comunist. Şi dacă mâine, în preajma unei alte campanii electorale, un alt Guvern, după o altă perioadă lungă de ignorare a valorilor pentru care anticomuniştii s-au jertfit, va mări din nou indemnizaţiile ce veţi face? Veţi elogia acel Guvern şi îi veţi îndemna pe foştii deţinuţi politici anticomunişti să voteze cu candidatul acelui Guvern? Doriţi să-i transformaţi pe cei mai demni de respect membri ai societăţii noastre din modelele care sunt în masă de manevră?
Domnule Emil Constantinescu, în anii 1992 şi în 1996 mi-am pus tinereţea politică şi speranţele în slujba dumneavoastră. Am crezut în dumneavoastră şi v-am susţinut din toate puterile mele şi cred că vă amintiţi acest lucru. Nu am făcut-o pentru că mi-aţi fi dat două sute de lei în plus la salariu, ci pentru că aveam încredere în dvs şi nu regret opţiunea aceea nici acum. Mă doare însă că un om ca dumneavoastră participaţi acum la acest proces dureros şi dramatic prin consecinţele lui de ieftinire a poporului român, declanşat de actualul Guvern, în care totul (lideri politici, jurnalişti, sindicalişti, primari şi consilieri etc.etc.) ajunge să fie de vânzare şi dacă totul ajunge să fie de vânzare, atunci totul poate să şi fie cumpărat. În condiţiile în care un om capătă preţ, el devine o marfă, demnitatea lui este ştirbită.
Dacă aveţi o opţiune electorală, asumaţi-o. Dar nu întinaţi idealurile şi suferinţele unor oameni pentru care sensul sacrificiului se măsoară în credinţă, nu în sute de lei la pensie. Ei, ajunşi în amurgul vietii, au mare nevoie de aceşti bani, dar au nevoie, în acelaşi timp, de respectul şi de recunoştinta noastră, de mangaierea că sacrificiul lor chiar a contribuit la o lume mai curată"
