DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Retrospectiva anului 2019 - Justiția, marcată de mai multe conflicte și schimbări în justiție, tensiuni între șefii de instituții și proteste ale magistraților

justitie

Anul 2019 a fost marcat de mai multe conflicte și schimbări în justiție, cu modificări legislative, tensiuni între șefii de instituții și proteste ale magistraților. Schimbarea Guvernului a adus un nou ministru al Justiției care promite o nouă față a justiției românești, scrie Mediafax.

2019 a început cu proteste ample organizate de magistrați. Aceștia și-au manifestat nemulțumirea față de Ordonanțelede Urgență de modificare a legilor justiției, emise de Ministerul condus de Tudorel Toader.

Una dintre acestea este OUG 7 și a fost adoptată în luna martie 2019.

Alexandru Cumpănașu s-a dezlănțuit la adresa procurorilor DIICOT: 'Să vă ajute Dumnezeu să aveți un Crăciun așa cum îl faceți voi familiei mele'

Modificările din OUG vizau următoarele:

- vor fi aborgate prevederile care vizau posibilitatea ca şi judecătorii să candideze la funcţii de conducere în parchete; totodată, avizul consultativ în privinţa acestora va fi dat de Secţia pentru procurori.
- se abrogă alineatul care interzicea delegările în funcţiile de conducere din parchete pentru posturile pentru care numirea era făcută de către preşedinte.
- se renunţă la motivul pentru care este pierdută calitatea de magistrat, şi anume buna reputaţie.
- a patra modificare vizează salarizarea celor din segmentul IT din sistemul judiciar (vor avea acelaşi grad de salarizare)
- a cincea modificare vizează remedierea diferenţierii „nejustificate” între specialiştii cu acelaşi profil profesional de la DNA şi DIICOT faţă de cei de la Secţia specială.

Plenul CSM a avizat negativ proiectul de modificare a OUG 7. Consiliul arăta, în motivare, că a avizat negativ proiectul de modificare a OUG 7 deoarece, în urma analizei plenului, s-a constatat că actul normativ răspunde doar în parte solicitărilor Consiliului, nefiind abrogate articolele semnalate de membri.

Însă protestele magistraților au fost ascultate, în sensul că unele prevederi au fost abrogate. Chiar și așa, procurorii au decis la acel moment să continue protestul deoarece voiau ca prevederile privind Secția de anchetare a magistraților să fie eliminate.

Tudorel Toader părăsește Ministerul Justiției

Ulterior, Ministerul Justiției a fost condus de altcineva.

Liderii PSD au decis în luna aprilie, în şedinţa CEx, retragerea sprijinului politic pentru ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat ministrul Educaţiei de la acea vreme, Ecaterina Andronescu, după şedinţa conducerii social-democraţilor.

Decizia a venit după criticile fostului lider PSD Liviu Dragnea adresate lui Toader privind realizarea ordonanţelor pentru modificarea codurilor penale şi contestaţia în anulare. Tudorel Toader și-a dat demisia, textual acesteia fiind publicat pe Facebook.

Birchall a preluat, tot în aprilie, mandatul de ministru al Justiției de la Tudorel Toader.

Nici Ana Birchall nu a încheiat anul 2019 la cârma Ministerului. Însă, la finalul mandatului său, aceasta a spus că instituția pe care a condus-o nu a avut o perioadă ușoară.

În timpul activității acesteia la MJ, a fost de remarcat și conflictul dintre ministru și președintele CSM, Lia Savonea. Cele două au avut, fie în plenul CSM, fie separate, diverse declarații contradictorii și acide. Conflictul dintre acestea a ajuns chiar pe masa judecătorilor Curții Constituționale Române. Savonea a sesizat CCR acuzând-o pe Birchall, iar cererea cuprindea următoarele chestiuni:

1. „Ingerinţă gravă a ministrului Justiţiei, Ana Birchall, în activitatea de urmărire penală desfăşurată de procurori

2. Acte de subminare a independenţei justiţiei din România prin negocierea unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepţia că problemele justiţiei din România nu sunt gestionate de organismele constituţionale abilitate ci de anumiţi factori externi.

3. Acţiuni repetate de decredibilizare şi blocare a activităţii CCR, autoritate de rang constituţional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România.

Ana Birchall a declarat, în luna noiembrie, la finalul mandatului că, de multe ori, Ministerul Justiţiei a fost sub asediu.

„În ciuda multor presiuni, diverse interese, cred eu că am asigurat domnia legii”, a spus aceasta.

Însă, la CCR, conflictul a fost stins, deoarece cererea transmisă de șefa CSM o viza pe Ana Birchall în calitate de ministru al Justiției. Subiectul fost dezbătut în luna noiembrie, când aceasta nu mai deținea portofoliul de la Justiție.

Schimbarea lui Birchall a venit odată cu căderea Guvernului Dăncilă, în urma moțiunii de cenzură. Astfel, Guvernul lui Ludovic Orban l-a numit în fruntea Ministerului pe Cătălin Predoiu. Acesta a mai deținut, în trecut, această demnitate.

Încă din primele zile de când și-a preluat mandatul, Predoiu a precizat că vor fi identificate soluții pentru a fi desființată Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

Secția de anchetare a magistraților, structură intens criticată și în 2019

Gheorghe Stan, procurorul care a fost șeful Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), a părăsit această funcție odată cu numirea sa ca judecător CCR, în luna iunie.

În acest context, așa cum era firesc, CSM a organizat concurs de ocupare a funcției de șef al acestei structuri, iar Adina Florea a obținut cel mai mare punctaj. Însă aceasta a renunțat la procedură după câteva luni.

CSM a boicotat de mai multe ori ședința de plen tocmai pentru a nu valida concursul câștigat de Florea, iar Predoiu deja a anunțat că va vota împotriva acesteia dacă va participa la respectiva ședință de plen.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.