Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Național:
Iar cu toate ca mutarea, pe cat de spectaculoasa, pe cat de discreta, nu este una de ultima ora, procesul fiind demarat, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, de generalul Silviu Predoiu in urma cu aproximativ doi ani, de-abia acum incep sa se vada primele rezultate viabile. Si, totodata, sa se dumireasca si celelalte structuri ca degeaba mai cauta cu o incapatanare demna de o cauza mai buna „acoperitii” Serviciului de Informatii Externe, intrucat, in mare parte, acestia au fost deja retrasi pe functii strict administrative sau pur si simplu „ejectati” din sistem. Cu „pensiile de onoare” de rigoare si alte avantaje in vederea „retragerii in privat”, bineinteles…
Iar dupa cum „National” dezvaluia in exclusivitate la acea vreme, conducatorul de facto al Serviciului de Informatii Externe si-a asumat un plan ambitios de „schimbare a liniilor” si reimprospatare a pepinierei de cadre, mai ales in ceea ce priveste pregatirea personalului calificat in sensibile misiuni operative. Astfel ca zeci, poate chiar sute de tineri eminenti din diverse domenii de activitate, aflati la inceput de drum profesional au fost curtati de SIE, care le-a facut propuneri generoase de colaborare. Numai ca totul parea a se fi transformat intr-un mare esec, „colegii” de la alte structuri informative razand cu lacrimi, in urma cu un an, de faptul ca „racolatii” lui Predoiu ar fi dezertat pe capete, dupa doar un instructaj de cateva luni, din cauza faptului ca SIE nu ar fi gasit resursele financiare pentru o remunerare atragatoare a acestora. Iata insa ca o ipoteza de ultima ora indica faptul ca „hemoragia” de cadre cu care s-a confruntat Serviciul de Informatii Externe intr-o perioada in care structura incasa lovituri puternice din toate partile s-ar putea sa fi fost de fapt o operatiune controlata!
Prin care „acoperitii” pentru a caror devoalare se dadea o adevarata batalie in clasa politica si sistem deopotriva au fost considerati compromisi si, drept urmare, retrasi tocmai la tanc, pentru ca pierderile sa nu fie si mai mare. Iar locurile acestora au fost preluate din mers de „invizibili” care nu pot fi gasiti in scriptele Serviciului, pentru ca, pur si simplu, nu au lucrat niciodata acolo, nici macar cu alte nume de cod.
Dupa „casieri”
Au fost vremuri tulburi pentru SIE, in care „casierii” din zona gri a anumitei parti a Serviciului cadeau ca „popicele” in urma devastatoarelor anchete anticoruptie. Era vorba despre oameni de afaceri care, desi nu faceau parte efectiv din Servi ciu, nu se sfiau sa impresioneze pe la chermeze dandu-se musai „generali SIE”, profitand astfel de relatiile apropiate pe care le aveau fata de anumiti sefi din SIE cu responsabilitati pe linia economica. Si parca nici nu se sfarsise bine cruciada declansata impotriva a tot felul de „regi” ai asfaltului, constructiilor, drumurilor sau imobiliarelor, ca un nou scandal se abatea asupra SIE. Iar dupa ce „neintelesul” Robert Turcescu s-a autodetonat pentru a obtine astfel o „spovedanie” despre apartenenta lui Victor Ponta la structura de „acoperiti” ai SIE, toata lumea s-a isterizat aratand cu degetul noi si noi presupusi agenti secreti ai Serviciului de Informatii Externe. Mai mult, de la Traian Basescu pana la procuroii anticoruptie, toata lumea parea cuprinsa de „obsesia” de a lua parte la „vanatoarea de vrajitoare” si a pune astfel mana pe lista cu „acoperitii” SIE. Asa ca, probabil pentru a nu pati la fel ca si cu „casierii” de pe langa propria „ograda”, cei de la SIE au decis sa-si faca singuri ordine, renuntand, nu fara anumite riscuri de luat in seama, la majoritatea agentilor care ar fi putut fi devoalati drept „acoperiti”.
Fara DIE!
Asa ca „vechea garda” a fost retrasa din „prima linie”, pentru a nu mai bate la ochi. Iar masura este cu atat mai importanta, cu cat vorbim de membrii unei grupari extrem de influente inca de pe vremea cand acestia activau in structurile DIE.
Dar uite ca s-a putut si, in tacere, fara tam-tam-ul mediatic de la alte structuri, marea majoritate a celor carora li se putea pune public eticheta de „veterani DIE” sau de „acoperiti” infiltrati de SIE in alte structuri sau institutii au fost nevoiti sa faca pasul inapoi. Mai de voie, mai de nevoie, dar l-au facut, mai ales ca masura s-a bucurat, la un moment dat, inclusiv de sprijinul lui Mihai Razvan Ungureanu. Care, la randul sau, a incercat astfel sa impuste doi iepuri dintr-o lovitura. Pe de o parte, sa nu le mai dea „munitie” rivalilor de moarte ai SIE din sistem sau clasa politica iar pe de alta parte sa-si puna proprii oameni de incredere in locul celor retrasi. Ceea ce nu a mai reusit, pentru ca la SIE a avut loc o adevarata lovitura de Palat, in urma careia a fost luata o decizie de-a dreptul radicala, mergandu-se masiv pe mana tinerilor despre care multi credeau ca au „dezertat” inca dinainte de a fi racolati si in scris.
Parteneri de onoare
Astfel, in premiera pentru Romania, SIE a inceput sa recurga masiv la agenti de influenta care in multe alte servicii de intelligence din tarile occidentale sunt cunoscuti drept „fantome” sau „invizibili”. Oameni loiali, care insa nu pot fi „legati” prin niciun fel de documente de structura informativa careia ii apartin de facto, dar nu si formal.
Ziarul Financiar:
Piaţa actuala a locurilor de muncă este supusă unor mutaţii disruptive, fără precedent în istorie, ca urmare a robotizării şi a digitalizării, recunoscute din ce în ce mai mult ca steroizi ai schimbărilor. Suntem sub incidenţa fenomenului “Butterfly effect”când o simplă bătaie din aripi poate declanşa un întreg lanţ al evenimentelor pe o piaţă a muncii nepredictibilă. Digitalizarea generează atât oportunităţi cât şi ameninţări pentru afacerile tradiţionale.
Cele mai vulnerabile locuri de muncă sunt cele rutiniere, care necesită o mulţime de sarcini standardizate, repetitive din partea angajatului care poate fi muncitor sau funcţionar public. Aceste slujbe rutiniere, în general de calificare medie, au fost decimate de revoluţia tehnologică şi digitalizare.
Astfel de joburi se întâlnesc pe liniile de asamblare dintr-o fabrică, într-un call-center, la citirea unor contoare de consum (conceptul IoT, internet of things cu ajutorul contoarelor smart metters a eliminat cititorul de contoare), la controlul bagajelor într-un aeroport, la efectuarea unor apeluri de marketing. Sarcinile rutiniere care pot fi reduse la algoritmi bine definiţi au fost digitalizate şi computerizate, iar, în unele cazuri, au fost externalizate prin intermediul internetului pe pieţe ale muncii mult mai ieftine.
Thomas Friedman în lucrarea “Pământul este plat” prezintă faptul că multe firme din America îşi trimit (externalizează) actele de contabilitate primară în India unde se efectuează contabilitatea finală. La fel procedeză şi medicii radiologi din America care-şi trimit (externalizează) radiografiile în India unde acestea sunt interpretate şi trimis rezultatul inapoi. Toate aceste externalizări, spune editorialistul de la New York Times, afectează grav piaţa muncii din America.
Jobul nonrutinier este cel care nu poate fi redus la un algoritm care să fie ulterior programat într-un computer sau într-un robot, dar nici nu poate fi transformat în biţi şi octeţi şi exportat (externalizat) prin internet în ţări cu salarii derizorii ca India şi Pakistan, campioane ale outsourcing-ului. Segmentul locurilor de muncă nonrutiniere se poate împarte în două subsegmente în funcţie de nivelul de calificare necesar pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Astfel, primul subsegment al joburilor nonrutiniere este cel considerat de calificare înaltă, care presupun imaginaţie, gândire analitică, discernământ, creativitate, capacitate de abstractizare, de generalizare, posibilitatea de a interpreta o situaţie şi de a extrapola plecând de la o anumită situaţie. Munca nonrutinieră este apanajul unor profesii foarte bine definite pe piaţa muncii: programator, arhitect, medic, avocat, designer, constructor, pilot, ofiţer, artist, editor, jurnalist, inovator, profesor, contabil, cercetător.
Al doilea subsegment al locurilor de muncă nonrutiniere este considerat de calificare joasă care trebuie executate personal sau manual având fieful într-un centru comercial sau de prestări servicii, într-un spital, pe un şantier de construcţii, într-o fabrică de produse handmade. Aceste locuri de muncă nu necesită gândire analitică şi nici colecţii de diplome. Bucătar, frizer, chelner, instalator, electrician, asistentă medicală, menajeră, coafeză, pompier, şofer de taxi, masseur sunt , doar, câteva din profesiile nonrutiniere care nu pot fi, cel puţin deocamdată, încredinţate unui robot sau unui computer, iar despre externalizare nici nu poate fi vorba.
Digi24:
Cu doi ani înainte de Brexit, băncile din City-ul londonez se pregătesc de plecare. Marile câștigătoare par sa fie Frankfurt şi Paris. În aceste orașe vor fi mutate mii de joburi şi operaţiuni în care se învârt foarte mulţi bani. Pentru Marea Britanie acesta este unul dintre primele costuri ale Brexitului, în condițiile în care piața serviciilor financiare contribuie anual cu peste 220 miliarde euro la economia ţării, adică 12% din PIB.
Un grup de lobby din centrul financiar al Londrei estimează că până la 70.000 de joburi din sistemul serviciilor financiare sunt în pericol. JP Morgan, una dintre cele mai mari bănci din lume, va muta nu mai puțin de 4.000 de locuri de muncă din cele 16.000 pe care le are în Londra. Compania americană încă nu a stabilit unde vor merge aceste joburi, însă printre destinații se numără Irlanda, Franţa sau Germania.
Frankfurt va atrage într-o primă fază 2.500 de joburi britanice, mare parte dintre ele de la UBS și Goldman Sachs. Discuții între instituțiile bancare din Londra și autoritatea de supraveghere financiară germană au avut loc încă din ianuarie, când s-a estimat că la Frankfurt ar putea ajunge până la 10.000 de locuri de muncă.
Şi Parisul va rupe o bucată din city-ul Londrei. HSBC a anunțat deja că în capitala Franței vor ajunge 1.000 din cele 5.000 locuri de muncă pe care le are în Marea Britanie. Barclays pe de altă parte spune, deocamdată, că va muta doar 150 joburi la Dublin, însă nu este exclus ca relocările să aibă în final o anvergură mult mai mare în condițiile în care banca are 10.000 angajați în Regatul Unit.
Lista ar putea fi completată de alte nume mari, precum Deutsche Bank, Citigroup sau Credit Suisse. Analiștii estimează că până la 30% dintre locurile de muncă din sistemul financiar britanic ar putea migra spre Frankfurt și Paris, asta în ciuda eforturilor premierului britanic Theresa May de a menține Londra drept centru financiar european și după Brexit.
RFI:
Centrul de cercetări politice Cevipof a realizat o anchetă care constată o eroziune între favoriţi - Le Pen şi Macron şi un progres pentru Mélenchon şi Fillon. Au răspuns la anchetă 11.600 de persoane în 16 şi 17 aprilie.
Ancheta confirmă o luptă strânsă între conservatorul François Fillon (Les Républicains), candidatul de extremă dreaptă Marine Le Pen (Front national), independentul de centru Emmanuel Macron (En marche!) şi radicalul de stânga Jean-Luc Mélenchon (La France insoumise).
O caracteristică a acestei campanii şi care rămâne în continuare valabilă: un număr important de francezi nu sunt siguri că vor merge să voteze. Iar cei care spun că vor ieşi sigur la vot – 28% încă nu s-au hotărât cărui candidat îi vor acorda votul. Distanţa dintre cei patru candidaţi principali este una foarte mică. O cursă strânsă iar marja de incertitudine este una importantă.
De mai multe săptămâni, candidata Frontului Naţional – Le Pen şi cel al formaţiunii En Marche! – Macron alergau cot la cot şi reuşeau să devanseze concurenţii. Eroziunea înregistrată în ultimele zile este sensibilă şi aproape identică.
Marine Le Pen a obţinut 22,5 % din intenţiile de vot, ea a pierdut 2,5 puncte comparativ cu sondajul realizat de acelaşi centru de cercetare, la începutul lui aprilie. În schimb, este candidatul care beneficiază de cele mai certe intenţii de vot : 84 % dintre alegătorii doamnei Le Pen sunt siguri de alegerea lor.
De partea sa, cu 23% din intenţiile de vot, Emmanuel Macron este şi el în scădere cu 2 puncte.
Un progres spectaculos înregistrează radicalul de stânga Jean-Luc Mélenchon: într-o lună el a urcat cu 7,5 puncte şi se regăseşte practic la egalitate cu François Fillon.
