Premium
Cel mai puternic sistem laser din lume este creat de specialiștii români de la Măgurele, cu suportul fondurilor europene. Este capabilă, de acum, România să facă pasul de la remarcabilul succes de avangardă la dezvoltarea cercetării pe scară largă?
Azi, la Măgurele, se află cel mai puternic sistem laser din lume, finanțat de UE în cadrul unui mega-proiect în valoare de un miliard de euro, dedicat cercetării din Europa de Est, incluzând și Cehia și Ungaria, țări care dezvoltă sisteme de mai mică putere. Obiectivul pe termen mediu și lung îl reprezintă reducerea decalajelor Est-Vest, prin atragerea industriei de înaltă tehnologie și dezvoltarea acestor regiuni europene.
Rezultatele de excepție ale specialiștilor implicați se datorează și unei bogate tradiții științifice românești: în 1962, România era considerată ca fiind a patra țară din lume care ar putea construi cândva un laser. În zilele noastre, prin prezența în laboratoarele de la Măgurele a 40 de cercetători din alte 20 de țări, România devine un pol de cercetare internațională.
”Cercetători din toată lumea vor avea acum șansa de a folosi lumina cu strălucire extremă în explorarea de noi teorii și descoperirea de noi aplicații în diverse domenii de cercetare”, informează site-ul oficial al UE InvestEU, sub titlul ”Cel mai puternic laser din lume, la Măgurele. Un centru de ultimă generație atrage cercetători de vârf”.
Proiectul Infrastructura Luminii Extreme – Fizică Nucleară (ELI-NP) a generat, anul trecut, o putere-record de 10 PW (petawați), adică ”10 milioane de miliarde de waţi, a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină”, după cum explica Nicolae Zamfir, directorul Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Recordul anterior era deținut de un laser sud-coreean (4 PW). Specialiștii de la Măgurele sunt pe cale să dezvolte o combinație de lasere ce poate produce 20 de petawați.
ELI–NP constituie, așadar, cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume axată pe studiul fizicii fotonucleare și aplicațiile sale. ”Laserul va favoriza cercetări în domeniul fizicii fundamentale, al fizicii nucleare și astrofizicii, științei materialelor, managementului materialelor nucleare și științelor vieții”, conform InvestEU. La rândul său, canalul cultural al Radioului public german observă că interesul în legătură cu laserul de la Măgurele vizează un spectru larg, de la înțelegerea modului de funcționare a Universului, în special în ceea ce privește faza timpurie a transformării energiei în materie, până la aplicații practice esențiale, cum ar fi depistarea materialelor radioactive transportate ilegal.
Inevitabil, succesul atrage și obstrucții. Dovadă, litigiul în curs cu un consorțiu franco-italian, care nu și-a îndeplinit la timp obligațiile contractuale. Iată de ce, într-un moment decisiv pentru orientarea finanțării europene destinate cercetării, este esențial ca factorul guvernamental și Comisia Europeană să asigure continuarea suportului financiar dedicat proiectului de la Măgurele.
Mai ales că în jurul acestui pol de înaltă performanță există posibilitatea creării unei Laser Valley, după modelul Silicon Valley, respectiv o zonă de cercetare ce ar presupune colaborarea cu mediul universitar și care ar putea atrage investiții însumând 15 miliarde de euro, conform proiectului lansat în 2017 de premierul de atunci, Mihai Tudose.
Avem, așadar, o șansă. Una din multele. Aceasta se numește Laserul de la Măgurele. Ce facem cu ea? E o provocare fundamentală, dincolo de guvernele care vin și pleacă, dar care depinde de competența și responsabilitatea factorului guvernamental.
