Premium
Infracţiunile motivate de ură nu au fost investigate în România, a atras atenţia directoarea executivă a Centrului de Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu.
"Dacă ne uităm la statisticile Poliţiei, parchetelor, instanţelor (...) avem un număr insignifiant (...), am putea spune despre România că stăm foarte bine, nu suntem oameni cu prejudecăţi, nu discriminăm, dar, de fapt, noi nu colectăm date. Pe de altă parte, nu investigăm. Pentru a şti să investighezi infracţiuni motivate de ură este nevoie de foarte mult training pentru Poliţie, parchete, judecători, alte instituţii", a declarat Georgiana Iorgulescu, vineri, cu prilejul unei conferinţe de presă, informează AGERPRES.
În opinia sa, infracţiunile motivate de ură reprezintă "etapa superioară cea mai gravă" de punere în practică a unor prejudecăţi.
La rândul său, Istvan Haller, jurist în cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, a prezentat un raport despre infracţiuni motivate de ură care vizează perioada ianuarie 2021 - iunie 2022, pe care l-a întocmit cu sprijinul unei echipe a CRJ.
"În România infracţiunea motivată de ură practic este o ficţiune. Dacă ne uităm la soluţiile instanţelor de judecată, nici nu există (...). Nu reuşim să înţelegem care este importanţa să facem o cercetare penală corectă, de ce trebuie să condamnăm persoanele şi nu să le dăm un avertisment, ci chiar eventual o condamnare cu executare", a spus Istvan Haller.
El a punctat că siguranţa cetăţenilor depinde de modul în care li se face justiţie cetăţenilor, indiferent de cine sunt aceştia.
Istvan Haller a semnalat incoerenţa legislaţiei în domeniu, atrăgând atenţia că fapte identice sunt sancţionate diferit de autorităţi distincte şi că sunt modificări frecvente de legi.
"Avem mari probleme cu înregistrarea infracţiunilor motivate de ură. Nu este unitară, există foarte mari diferenţe între modul în care aceste cauze sunt înregistrate la Poliţie şi la Parchet, spre exemplu (...) în ceea ce priveşte soluţionarea cazurilor, în fiecare an sunt mai multe plângeri decât soluţii. Asta înseamnă că se acumulează cauzele, că vor fi şi sunt foarte multe cauze care sunt prescrise", a afirmat Istvan Haller.
Printre recomandările formulate de Istvan Haller se numără corelarea prevederilor legislative şi delimitarea competenţelor între diferite autorităţi.
