Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Cristian Unteanu pe tema deciziei Consiliului European de a introduce măsuri suplimentare de sancționare a Rusiei, ca reacție față de tentativa de asasinare pe teritoriul Marii Britanii a fostului agent GRU Serghei Skripal.
Adevărul:
A fost anunţul făcut la Bruxelles la încheierea Consiliului European: e de aşteptat ca multe state membre din UE să anunţe luni, 25 martie, măsuri suplimentare ca sancţiune împotriva Rusiei, considerată în unanimitate, în comunicatul final al Summitului, responsabilă de încercarea asasinării lui Serghei Skripal, fostul agent GRU aflat acum la Londra, act caracterizat drept o agresiune directă asupra teritoriului şi suveranităţii Marii Britanii.
(...) Dacă mâine vor fi anunţate primele măsuri de forţă ale unor state europene, e clar că Moscova va replica la acelaşi nivel. Cu perspectiva imediată a înveninării şi mai dramatice a situaţiei pe linia de contact între UE/NATO şi Federaţia Rusă. Pe de altă parte, este la fel de limpede că dacă nu va exista o replică, atunci „evenimentul de la Salisbury“ s-ar putea repeta oricând şi oriunde în Europa. Dilemă specifică perioadei Războiului Rece. Reacţii prezumtive similare cu cele de atunci.
Cine şi cu cine va fi solidar în această situaţie care, după atâta timp de la căderea Cortinei de Fier, anunţă o posibilă situaţie în care să se confrunte blocuri opuse? Dar va oare va exista o confruntare sau nu este decât un preludiu al acelei mari negocieri care se pregăteşte de atâta timp şi în vederea căreia marii jucători se grăbesc să-şi poziţioneze argumentele de forţă? Drept care, pe fond, totul nu ar fi decât o foarte profesionistă încercare de testare a unităţii europene de reacţie în caz de criză? Complicată analiză, dificilă decizie şi ingrată situaţia jucătorilor din periferia imperiului, prudenţi fiindcă ştiu că au în spate lecţii atât de dureroase ale propriei lor istorii. Poate, totuşi, nu ni se va cere decât o „solidaritate de mesaj“ şi atunci, fără îndoială, vom şti ce să spunem.
RFI:
(...) "Societăţile care controlează cel mai bine corupţia în lume nu au mai multe legi, ba dimpotrivă. Nu legile formale îi fac pe mai marii lumii să fugă de un comportament egoist ci frica de opinia publică şi controlul colegilor. Sancțiunea societății civile și a mediilor de informare trebuie să fie hotărâtoare și să le trimită politicienilor puși în cauză pentru integritatea lor un semnal ca să-şi pună capăt carierei".
"Nu vrem să-i vedem în închisoare așa cum s-a întâmplat în România unde 18 miniştri au fost puşi după gratii în ultimii 5 ani cu prețul unei teribile instabilităţi politice. Vrem doar să se retragă. Societatea civilă trebuie să semnaleze clar că este inacceptabil ca să se permită elitelor să-şi optimizeze, chiar şi legal, reţetele fiscale. Cum este inacceptabilă şi colecta de fonduri de campanie în bani peşini de la prieteni şi dictatori care au nevoie de favoruri".
"Un răspuns civic mai intolerant faţă de corupţia politică este cea mai bună apărare contra noilor responsabili care caută doar să înlocuiască vechea clasă politică pentru a profita de privilegiile ei. Vechi sau noi, politicienii trebuie să înveţe şi că s-a terminat cu o epocă ipocrită în care ţări europene impuneau noilor democraţii practici care, din păcate, nu erau respectate nici de ele. Mai bine o sancţiune civică a corupţiei decât o sancţiune populistă. Francezii, pare-se, că au înţeles acest lucru votându-l pe Emmanuel Macron" conchide Alina Mungiu Pippidi tribuna ei publicată de Le Monde. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
(...) Cei mai mari contribuabili la bugetul de stat sunt companiile din energie, petrol şi gaze, după care vin firmele din industria tutunului. Probabil că pe locul trei sunt băncile, cu BNR în frunte şi cei din retail.
Conform unor informaţii din anii anteriori, primii 10 contribuabili aveau o pondere de 15% în bugetul total consolidat prin taxele şi impozitele plătite.
Dar pentru că aceste companii stau la mâna celor de la putere şi administraţiei din instituţii, fie prin redevenţe, accize, etc., fie prin numiri, nimeni nu are vreun interes să bată cu pumnul în masă şi să întrebe guvernul ce a făcut cu banii lui, şi până la urmă ce a făcut cu banii noştri pe care i-am plătit bugetului prin achiziţia de produse şi servicii şi prin munca prestată.
La polul opus, sub ochii voştri, ai celor care plătesc taxe şi impozite administraţia statului înfloreşte, atât ca bani cât şi ca putere de decizie, puterea partidelor, sau a partidului de guvernământ este din ce în ce mai mare.
Şi voi plătiţi această factură pentru că nu aveţi conştiinţa să cereţi socoteală.
Creşterea economică poate fi adusă prin măsuri fiscale, reducerea taxelor şi impozitelor sau ca rezultatul unor condiţii de piaţă – scăderea dobânzilor şi creşterea economică din Europa, principala piaţă economică pentru România.
Dar dezvoltarea economică, de care se plânge toată lumea, nu se vede pentru că voi, cei care plătiţi taxe şi impozite nu cereţi socoteală guvernului, primăriilor, consiliilor judeţene, instituţiilor de stat să spună ce au făcut cu banii. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Un fenomen geologic va duce la separarea estului Africii, de la nivelul Văii Riftului, de restul continentului, însă geologii avertizează că acest lucru se întâmplă cu o viteză mult mai mare decât ar fi normal, după cum arată acest studiu. În mod normal, ar dura sute de milioane de ani pentru ca cele două părți ale Africii să fie despărțite de un ocean. Însă fenomenul este accelerat de mai mulți factori, scrie The Independent.
Problemele cauzate de acest fenomen geologic au început să apară deja. În luna martie, Kenya a fost lovită de ploi torențiale extrem de violente, care au ucis 16 persoane, au provocat inundații masive și alunecări de teren.
Iar la câțiva kilometri de capitala Nairobi, o șosea aglomerată, Mai Mahiu, s-a surpat din cauza activității vulcanice din zonă, chiar sub ochii șoferilor, care au privit cum craterul de 20 de metri lățime și 15 metri adâncime a înghițit toată apa din jur.
Geologul David Adede spune că falia dintre cele două plăci africane se mărește cu 2,5 centimetri pe an: „Marele Rift împarte Africa în două plăci. Având în vedere ce se întâmplă acum, am stabilit că una dintre plăci, cea somaleză, se îndepărtează de a doua cu 2,5 centimetri pe an. În viitorul apropiat, dacă acest fenomen continuă, placa somaleză se va separa de restul continentului”.
El a mai explicat și că după surparea șoselei din Kenya, s-a deschis un crater uriaș, care s-a umplut rapid cu apă, lucru care a dus la apariția și mai multor fisuri în pământ. „Avem nevoie de mai mulți oameni de știință care să facă cercetări și studii extinse asupra terenului din această regiune, astfel încât să ne poată sfătui unde să construim străzile și clădirile pentru a nu fi în pericol”, mai adaugă geologul. (Mai multe detalii AICI)
