Românii fug de orașe și se mută la sate

Dacă în timpul comunismului românii erau forțați să își părăsească gospodăriile de la sate pentru a se muta în orașe și a participa activ la producția din fabrici și uzine,  astăzi trendul este fix invers.

Putem presupune că în anii '90, la migrația de la oraș la sat, au contribuit cei inadaptați în mediul urban,  care au fost mutați forțat din gospodăriile proprii în timpul comunismului, dar în ultimii ani observăm că trendul se păstrează, iar cei care aleg liniștea satului sunt ori sătui de aglomerație și stres, ori veniturile nu le mai permit să-și asigure viața mai scumpă din orașe.

„De mai bine de zece ani, există o migrație masivă a românilor în străinătate. Poate că ne-am întrebat cu toții de ce pleacă oamenii. Răspunsul e simplu: găsesc o sursă mai bună de venituri în altă parte. Și atunci vine a doua întrebare: de ce nu se mai întorc? Nu se mai întorc pentru că în altă parte găsesc o calitate a vieții mai bună. La fel, în ultimii ani, un fenomen foarte ciudat: migrația de la oraș la sat. Un fenomen destul de puțin răspândit în lume. De obicei, fluxul migrației este de la sate la orașe, pe când în România lumea se mută de la oraș la sat”, declara în urmă cu câteva zile Radu Merica, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, citat de Agerpres.

Începând cu anul 1985, populația din mediul urban a început să fie preponderentă. Totuși, blocajul din ultimii 20 de ani al urbanizării, care se menține în jurul procentului de 55-56% îi alertează pe sociologi, având în vedere că media la nivel european este undeva la 70%.

„Este o situaţie anormală, pentru că o ţară nu se dezvoltă economic prin migraţia de la oraşe la sate pentru supravieţuire. Ne-am fi aşteptat ca situaţia să se schimbe în perioada 2007- 2008, când se vorbea de re­lansarea economică, dar nu s-a schimbat, în continuare există un flux mai redus al deplasărilor în interes de afaceri de la oraşe la sate”, declara sociologul Dumitru Sandu pentru ZF.

Și la nivelul construirii de noi locuințe se poate observa un avans în ceea ce privește mediul rural.

Citiți și: Clasa mijlocie la sate

În contextul acestui curent, planul lui Dacian Cioloș privind clasa de mijloc la sate poate fi o idee bună. Totuși, acesta va întâmpina unele probleme de aplicabilitate dacă ne gândim la populația născută și crescută în mediul rural. În schimb, acesta s-ar putea potrivi ca o mănușă pentru ex-orășenii retrași în provincie.

sursa foto: euractiv.ro

Simona David Crisbăşanu, președintele asociației ROI, cu activităţi în proiecte educa­ţionale, sociale și culturale, explică pentru ZF care sunt motivele pentru care a ales să se mute în mediul rural. Aceasta a lucrat mai mulți ani în mediul corporatist, până să ia decizia de a se muta în Urlați - Dealu Mare, la o distanță de București de o oră și jumătate de mers cu mașina.

„Aveam în vedere să ne mutăm de ceva timp, pentru că voiam un ritm de viaţă mai normal. Bucureştiul e benefic atunci când eşti în formare, când vrei să progresezi în carieră. Odată ce ai depăşit această etapă şi eşti implicat în proiecte în care nu mai trebuie să stai permanent în Bucureşti, îţi doreşti să faci pasul acesta”, a explicat Simona Crisbășanu.

Rămâne de văzut în ce măsură locuitorii nativi ai satelor vor putea îmbrățisa măsurile din programul realizat de Guvern și, de asemenea, în ce măsură orășenii care migrează în mediul rural se vor implica activ în „viața satului”, prin afaceri locale mici, sau își vor orienta viața profesională spre cel mai apropiat oraș.

Sursa foto: gazetaromaneasca.com