Premium
Guvernul israelian a dezvăluit, pentru prima dată de la începutul războiului cu Hamas, o foaie de parcurs pentru "ziua de după". Un document care exclude revenirea mișcării islamiste la putere, dar care lasă puțin loc pentru revenirea Autorității Palestiniene.
La trei luni de la începutul războiului dintre Israel și Hamas, statul israelian a dezvăluit, pe 4 ianuarie, un plan pentru "ziua de după", un plan pe care unii nu au omis să-l critice imediat, considerându-l prea superficial. Alții, precum purtătorul de cuvânt al armatei, Daniel Hagari, îl critică pentru că a expus "dușmanilor" planurile secrete ale țării.
Nu foarte detaliat, oferă un fel de foaie de parcurs, indispensabilă pentru aliatul american. Acest plan, prezentat de ministrul apărării, Yoav Gallant, înaintea vizitei secretarului de stat american, Antony Blinken, se bazează pe succesul obiectivului numărul unu al războiului: eradicarea Hamas în Fâșia Gaza.
"Hamas nu va guverna Gaza, iar Israelul nu va guverna civilii din Gaza. Deoarece locuitorii din Gaza sunt palestinieni, organismele palestiniene vor fi la conducere, cu condiția să nu existe acțiuni ostile sau amenințări împotriva statului Israel", a declarat el într-un comunicat. „Entitatea care va controla teritoriul se va baza pe capacitățile mecanismului administrativ existent [comitetele civile] din Gaza", a declarat Yoav Gallant.
"Este foarte important ca o personalitate politică foarte înaltă din Israel să prezinte un plan politic pentru viitor. Știu că a fost criticat de purtătorul de cuvânt al armatei, care a spus că este prea devreme pentru a ne dezvălui planurile secrete. Nu sunt de acord cu Daniel Hagari", explică David Shimoni, fost membru al serviciilor de informații israeliene și membru al Comandanților pentru Securitatea Israelului (CIS), un think tank format din 400 de foști membri ai forțelor de securitate, ai armatei, dar și ai serviciilor de informații israeliene. "E foarte bine ca Israelul să nu guverneze Gaza, nici Hamas, pentru că acesta a fost obiectivul principal al acestui război".
"Autoritatea Palestiniană nu are nicio șansă"
O propunere simplă pe hârtie, dar mai greu de implementat. Pe de o parte pentru că unii palestinieni susțin Hamas. Potrivit unui sondaj realizat între 22 noiembrie și 2 decembrie de Centrul Palestinian pentru Cercetare Politică și Sondaj (PSR), 42% din populația Fâșiei Gaza susținea Hamas, față de 38% la începutul războiului.
Dar mișcarea islamistă palestiniană câștigă puncte în special în Cisiordania ocupată: 44% dintre rezidenți spun astăzi că susțin partidul, față de 12% în septembrie. O cifră care poate fi explicată și prin impopularitatea tot mai mare a lui Mahmoud Abbas, președintele Autorității Palestiniene. În total, 88% doresc ca Abbas să demisioneze, o creștere de 10 puncte față de acum trei luni. Doar pentru Cisiordania ocupată, 92% cer demisia octogenarului a cărui administrație este considerată în general coruptă, autocratică și ineficientă. Prin urmare, instalarea Autorității Palestiniene în Gaza pare nerealistă.
"Autoritatea Palestiniană, așa cum o cunoaștem astăzi, nu are puterea și influența să guverneze Gaza. Este slabă, coruptă și nu se bucură de sprijinul majorității populației palestiniene", confirmă Daniel Shimoni. "A fost o mare dezamăgire pentru palestinieni pentru că nu a reușit să rezolve problemele zilnice. I-am auzit pe americani vorbind despre o Autoritate Palestiniană întinerită. Dar deocamdată, Autoritatea Palestiniană nu are nicio șansă".
După vizita sa în Cisiordania ocupată, din 10 ianuarie, Antony Blinken a afirmat totuși că Mahmoud Abbas este "complet pregătit să meargă înainte". "Am vorbit, de asemenea, despre importanța reformării Autorității Palestiniene, a politicii și a guvernării acesteia, astfel încât să își poată asuma în mod eficient răspunderea pentru Gaza și ca Gaza și Cisiordania să poată fi reunite sub o conducere palestiniană", a adăugat el.
În 2007, Hamas a înlăturat Autoritatea Palestiniană în urma ciocnirilor violente cu Fatah, partidul fondat de Yasser Arafat. O lovitură de forţă pentru a prelua complet puterea în enclavă, în timp ce mișcarea islamistă câștigase alegerile legislative cu un an mai devreme. Această preluare a controlului în enclavă, descrisă drept o "lovitură de stat" de către Mahmoud Abbas, a dus la întărirea blocadei Israelului. De atunci, nu au mai avut loc alegeri în Gaza sau în Cisiordania ocupată.
"În ultimii ani, guvernul israelian a avut mai multe ocazii să consolideze Autoritatea Palestiniană și s-o plaseze în interiorul Gazei", explică Nimrod Dwek, președintele fondator al Darkenu, o mișcare născută din societatea israeliană. De exemplu, acordul pentru a-l schimba pe Gilad Shalit [un soldat israelian ținut ostatic de Hamas timp de cinci ani, n. red.], Benjamin Netanyahu ar fi putut să-l încheie cu Mahmoud Abbas. În schimb, a ales să o facă cu Hamas. El a preferat chiar să aducă bani direct Hamas, decât să-i canalizeze printr-o altă organizație. El credea că gestionează Hamas folosind forța și banii. Aceasta este responsabilitatea lui Netanyahu".
Apeluri la întoarcerea coloniștilor israelieni
După lovitura-șoc provocată de atacurile din 7 octombrie, societatea israeliană așteaptă garanții privind securitatea sa. Planul ministrului apărării, Gallant, prevede că Israelul își va rezerva dreptul de a opera în interiorul Fâșiei Gaza ori de câte ori va fi necesar. Concret, asta înseamnă că armata ar putea interveni așa cum face în prezent în Cisiordania ocupată. Granițele ar urma să fie monitorizate, ceea ce presupune că blocada enclavei, deja în vigoare de două decenii, va continua. Nimic nu va putea intra sau ieşi fără a fi inspectat cu atenție.
"În curând, armata le va spune locuitorilor din orașele, fermele și kibutzurile din jurul Gazei că nu există niciun pericol și că se pot întoarce acasă, precizează Daniel Shimoni. Mulți dintre luptătorii Hamas au fost eliminați și echipamentul acestuia distrus. Şeful statului major și ministrul apărării au spus: 'Când vă veţi întorce acasă, veţi vedea IDF peste tot acolo'. Ei încearcă să dea impresia că lucrurile vor fi sigure, chiar dacă nu eliminăm capacitățile Hezbollah în Nord".
În ceea ce privește reinstalarea civililor israelieni în Fâșia Gaza, aceasta a fost complet exclusă de Yoav Gallant, spre marea consternare a celor mai extremiste elemenente ale guvernului. Ministrul securității naționale, de extremă-dreapta, Itamar Ben-Gvir, a cerut în repetate rânduri întoarcerea coloniștilor israelieni pe teritoriu după război și o "soluție pentru a încuraja emigrarea" populației palestiniene din Gaza.
Cuvinte care sună ca cele ale ministrului de finanțe, de extremă dreapta, Bezalel Smotrich. "Trebuie să încurajăm imigrația provenită din această regiune. Dacă ar fi 100.000 până la 200.000 de arabi în Fâșia Gaza și nu două milioane, discuția despre perioada de după [război] ar fi complet diferită", a analizat la sfârșitul lunii decembrie Bezalel Smotrich, într-un interviu acordat radioului armatei. "Vor să plece. Ei trăiesc într-un ghetou de 75 de ani și o duc greu".
Să-i liniștească pe aliații arabi din regiune
Pentru Nimrod Dweck, aceste comentarii sunt foarte "problematice". "Deși această opțiune a fost exclusă, ei continuă să o aducă în discuție în fiecare zi. Ce va face Likudul pentru a-i împiedica pe partenerii săi să spună asta? Pentru că nu este vorba doar de a spune asta. Au organizat o convenție și sute de familii au semnat deja să repopuleze Gaza, regretă preşedintele fondator al Darkenu. Organizatorii sunt aceiaşi cu cei ai coloniilor ilegale din Cisiordania. Sunt tot aceleaşi cercuri. Dar problema cu ei este că nu văd decât interesele lor mesianice şi nu interesul Israelului. Acest lucru va duce doar la iritarea vecinilor noștri moderaţi, care sunt egiptenii, iordanienii și saudiții, cu care urma să semnăm acorduri".
Arabia Saudită era, într-adevăr, pe cale să-şi normalizeze relațiile cu Israelul când a venit 7 octombrie. Dar într-un interviu acordat postului de radio BBC pe 9 ianuarie, prințul Khalid bin Bandar al-Saud, ambasadorul Arabiei Saudite în Regatul Unit, a declarat că discuțiile vor fi reluate la sfârșitul războiului cu condiția creării unui "stat independent al Palestinei".
La peste treizeci de ani de la Acordurile de la Oslo, pecetluite de strângerea de mână istorică dintre Yitzhak Rabin și Yasser Arafat, această perspectivă pare mai îndepărtată ca oricând. Crearea unui stat palestinian pare a fi singura soluție pentru realizarea unei păci durabile în Orientul Mijlociu, a confirmat prim-ministrul Autorității Palestiniene, Mohammad Shtayyeh, intervievat de "Financial Times".
În opinia lui, orice posibil acord trebuie să includă "o soluție politică pentru întreaga Palestină". Viitorul Gazei nu poate fi imaginat fără Cisiordania ocupată, unde operațiunile militare israeliene s-au înmulţit de la începutul războiului. Pe scurt, regiunea este o bombă cu ceas. "Există un consens internațional cu privire la soluția celor două state", adaugă prim-ministrul. Întrebarea este: ce vor face pentru a păstra soluția celor două state într-un moment în care Netanyahu o distruge sistematic?".
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
