Premium
Patrick-Marc Johnson și Michael-Matthews Murray, ambii născuți în Noua Zeelandă, primul având însă cetățenie britanică, au fost capturați în noiembrie 2020 în urma unei ample operaţiuni de destructurare a unei grupări internaţionale de traficanţi de cocaină.
Astfel, un comunicat DIICOT, emis la data de 19.11.2020, informa că procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DCCO, au efectuat un număr de 8 percheziții domiciliare, pe raza județului Ilfov și a municipiului București, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în săvârșirea infracțiunilor de trafic transfrontalier de droguri de mare risc, spălarea banilor şi instigare la omor calificat. În cauză s-a reținut faptul că autorităţile din Statele Unite ale Americii au transmis o cerere de asistenţă judiciară internaţională în materie penală, formulată de Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii, prin care se solicită sprijinul procurorilor DIICOT în desfășurarea unei investigații cu privire la un grup infracțional organizat, responsabil de obţinerea unor cantităţi însemnate de cocaină şi metamfetamină în Statele Unite ale Americii şi în alte state şi distribuirea acestor droguri în cadrul Uniunii Europene şi în Noua Zeelandă. De asemenea, aceștia au desfășurat activități de spălare a banilor obţinuţi din traficul de droguri. Membrii organizaţiei infracţionale au obţinut şi au distribuit drogurile în beneficul mai multor grupuri cunoscute de crimă organizată care operează în Statele Unite, Uniunea Europeană şi Nouă Zeelandă.
Liderii grupării infracționale au negociat, prin intermediari, cumpărarea unor mari cantități de cocaină și metamfetamină în beneficiul uneia dintre grupări, negocierile și tranzacțiile având loc pe teritoriul României. În cadrul negocierilor desfășurate, reprezentanții români ai grupării de crimă organizată au cerut și ei o cantitate de droguri furnizorilor și au discutat despre posibilitatea asasinării unui membru al unei grupări rivale. Negocierile vizau o cantitate de 400 de kilograme de cocaină pentru piața din America plus încă 10 kilograme pentru piața din România, după cum a scris aici publicația newsonline.ro.
Cei doi neo-zeelandezi au fost arestați alături de Marius Lazăr, liderul clubului de motociclişti Hells Angels Bucureşti. La acțiunea de destructurare a grupării criminale au participat polițiști și investigatori americani de la D.E.A., U.S. Marshals Service, Homeland Security Investigations, precum și doi procurori din cadrul Departamentului de Justiție al Statelor Unite.
S-au plâns la CEDO
Cei doi nativi neozeelandezi, alături de român, au fost arestați apoi în vederea extrădării în SUA de judecătorii de la Curtea de Apel București, mandatele fiind prelungite succesiv la termenele de judecată. În primăvara anului trecut, procedurile de extrădare în SUA au fost blocate. Judecătorii români au constatat că a apărut “o împiedicare” la predarea celor trei persoane, convenită a se realiza inițial la data de 12 mai 2021, întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea unor drepturi fundamentale și a decis în consecință, în data de 5 mai 2021, în cauza “Johnson împotriva României” și apoi și în cauza “Lazăr împotriva României”, în temeiul art.39 din Regulamentul de procedură (măsuri provizorii), ca persoana extrădată să nu fie îndepărtată de pe teritoriul României pe întreaga durată a procedurilor desfăşurate în faţa acesteia. Judecătorii români au decis totuși atunci să mențină măsura arestării persoanelor extrădate, în vederea predării și a dispus informarea autorităţilor din statul solicitant (Statele Unite ale Americii), prin intermediul Ministerului Justiţiei din România, precum şi a Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi a Biroului Naţional Interpol, cu privire la această hotărâre, scrie justnews.ro.
Măsurile restrictive impuse de autoritățile judiciare române au fost treptat reduse: de la arestare s-a trecut la arest la domiciliu și apoi la măsura controlului judiciar. În noiembrie 2021, când a fost înlocuit arestul la domiciliu cu controlul judiciar, instanța a impus persoanelor extrădabile respectarea următoarelor obligaţii, pe timpul controlului judiciar:
- să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
- să informeze de îndată instanţa de judecată sau organul judiciar în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
- să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea – secţia de poliţie în a cărei rază teritorială îşi are locuinţa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
- să nu depăşească teritoriul mun. București, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată.
Judecătorii le atrăgeau atenţia persoanelor extrădabile că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive, în condiţiile legii. Ulterior, în iulie anul acesta, judecătorii au înlocuit obligația de a nu părăsi Bucureștiul, cu cea de a nu părăsi țara.
S-au evaporat
Joi, 15 decembrie 2022, judecătorii Curții de Apel București au constatat că, în cazul celor 3, Marius Lazăr, Patrick-Marc Johnson și Michael-Matthews Murray, a dispărut „împiedicarea” la executarea sentinţei penale de extrădare nr. 96/F/7.05.2021 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a I penală și au dispus arestarea lor în vederea predării către autorităţile din Statele Unite ale Americii, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare.
În aceeași zi, pe site-ul Poliției Române, la Persoane Urmărite, au fost postate datele de identificare ale lui Patrick-Marc Johnson și Michael-Matthews Murray. Volatilizându-se de sub nasul autorităților, cei doi au reușit astfel să dea un mare șut în fund justiției române și celei europene.
