Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că Nicușor Dan este un personaj incapabil până la ridicol. Chiar și majoritatea naivilor care l-au votat sunt scandalizați de impostura profesională, de incompetența administrativă și de vizibilele blocaje pe care le-a produs. Singurele „succese” ale acestui ins cel puțin inadecvat țin de blocarea tuturor marilor șantiere de infrastructură demarate de fosta administrație, de mizeria și degradarea parcurilor și bulevardelor pe care le administrază, precum de paralizarea dezvoltării orașului.
Totodată, faptul că recent destrămata coaliție CDR 2.0 PNL-USR, aflată sub tutela președintelui României, degrabă și înverșunat adversar al PSD, a reușit să genereze o asemenea anomalie iarăși nu mai miră pe nimeni. Anvergura crizei de adaptare a ajuns la un apogeu ce face isprăvile acestei caricaturi demne de o antologie. Însă ceea ce a reușit azi omul care intra abuziv în instituția pe care cică ar conduce-o, nevaccinat fiind, depășește orice imaginație.
Neizbutind nici măcar calificarea la locul de muncă, Nicușor Dan cere partidelor reprezentate în Consiliul General să îi facă treaba (https://www.stiripesurse.ro/nicusor-dan-anunt-grav-dupa-ce-s-a-votat-bugetul-nu-putem-sa-asiguram-nevoile-capitalei-trebuie-sa-taiem_2157480.html). Mai precis, le cere explicit să încalce legea, solicitându-le „să vină cu o propunere concretă de buget local”. Trecând peste inepția formulei „propunere concretă” - ca și cum propunerea poate fi neconcretă - acest blestem căzut pe capul bucureștenilor prin amabilitatea tripletei Iohannis-Orban-Barna, și cu susținerea multor creduli, pare să nu fi aflat încă atribuțiile care îi revin, deși sunt afișate pe site-ul PMB (https://www.pmb.ro/executiv/71/atributii).
Codul administrativ stipulează la articolul 155, alineatul (4), litera b) una din atribuțiile primarului general: „întocmeşte proiectul bugetului unităţii administrativ- teritoriale şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului [...]”. Sigur că nimeni nu îl bănuia pe acest cascador al râsului de oarece știință de carte. Totuși, de la a nu-ți îndeplini atribuțiile imperative și până la a cere, complet absurd, partidelor politice să îți facă treaba, e cale lungă.
Stau și mă întreb, rememorând campania electorală de anul trecut: oare chiar a meritat votul păcăleala jignitoare a dușului cu apă caldă, promis pentru data 28 septembrie? Oare amuzamentul stupid al judecăților sumare încălzește azi caloriferele?
Comentează