Sărbătorile religioase ale zilei de 17 octombrie

Ortodoxe

Sf. Proroc Oseea; Sf. Cuv. Mc. Andrei Criteanul

Greco-catolice

Sf. pf. Osea; Sf. cuv. m. Andrei din Creta

Romano-catolice

Ss. Ignaţiu din Antiohia, ep. m.; Osea, profet

Sfântul Proroc Osea este pomenit în calendarul creştin ortodox la 17 octombrie.

Prorocul Osea, unul dintre prorocii mici ai Vechiului Testament, a trăit o viaţă îndelungată, cu circa 800 de ani înainte de naşterea lui Hristos. Numele său se tâlcuieşte: mântuitor, păzitor sau umbritor, potrivit Agerpres.

Misiunea sa profetică s-a desfăşurat în vremea regilor iudei Ozia, Iotam, Ahaz şi Iezechia şi a regelui Ieroboam din Israel.

Cartea sa profetică însumează paisprezece capitole şi are ca subiect îndepărtarea poporului lui Israel de Dumnezeu şi călcarea de către israeliţi a legământului sfânt prin închinarea la idoli.

A murit la adânci bătrâneţi şi a fost îngropat cu pace în pământul său.

Vezi și: Românii şi-au schimbat priorităţile în pandemie - Înmatriculările auto s-au prăbuşit faţă de anul trecut

Tot astăzi este pomenit Sfântul Cuvios Mucenic Andrei din Insula Creta, care a suferit moarte martirică la ordinul împăratului iconoclast Constantin al V-lea (741-775).

În secolul al VIII-lea, Biserica a fost greu tulburată de încercarea unor împăraţi de a înlătura cultul icoanelor, dezlănţuind persecuţii extrem de dure contra clericilor şi a credincioşilor care le venerau.

Această prigoană se numeşte iconoclasm (distrugerea icoanelor) sau iconomahie (luptă contra icoanelor).

Sfântul Andrei, aflând de persecuţia pornită împotriva creştinilor care apărau sfintele icoane, a părăsit mănăstirea sa şi în timp ce împăratul se afla în zi de sărbătoare la Mănăstirea Mamant, a ieşit înaintea acestuia şi l-a mustrat pentru chinurile la care îi supunea pe creştini.

A fost întemniţat imediat şi a fost adus de două ori înaintea împăratului, care a încercat prin tortură să îl facă să apostazieze de la dreapta credinţă.

Pentru apărarea adevărului, Sfântul Mucenic Andrei Criteanul a fost osândit la moarte şi, în timp ce era târât prin oraş până la locul primirii sentinţei, un eretic i-a tăiat picioarele cu o secure, iar Sfântul Cuvios Mucenic Andrei a murit pe loc. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor"; "Istoria Bisericească Universală", vol. 1, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortdoxe Române, 1987)