Premium
Șase țări importante ale UE, pentru prima dată din februarie – începutul unei invazii la scară largă a Federației Ruse – nu au oferit Ucrainei noi angajamente militare, ceea ce ar putea fi un semnal de reducere a asistenței militare, scrie Politico, citând date de la Institutul Kiel pentru Economie Mondială (IfW).
Potrivit analiștilor, țări precum Franța și Germania nu se confruntă cu furnizarea de asistență, iar aprovizionarea cu arme "ar putea slăbi chiar în momentul în care Kievul începe o contraofensivă decisivă".
- La reuniunea aliaților occidentali de la Copenhaga, valoarea noilor angajamente de 1,5 miliarde de euro a fost "minusculă" față de cifrele anterioare, notează sursa citată.
Șeful grupului organizației care urmărește sprijinul pentru Ucraina, Christophe Trebesch, a declarat că, de la sfârșitul lunii aprilie, angajamentele europene privind asistența militară pentru Ucraina au scăzut. "Chiar dacă războiul a intrat într-o fază critică, noile inițiative de ajutor s-au uscat", a spus el. Potrivit acestuia, la o reuniune a aliaților occidentali de săptămâna trecută de la Copenhaga, valoarea declarată a noilor angajamente de 1,5 miliarde de euro este "minusculă" față de cifrele anterioare.
Trebesch a menționat că țările europene ar trebui să considere războiul din Ucraina ca fiind mai asemănător cu pandemia de coronavirus, când Occidentul a direcționat miliarde de dolari către măsuri de finanțare de urgență. Trebesch a atras atenția asupra fondului de redresare post-pandemie al UE, care acoperă aproximativ 800 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi. Asistența europeană totală acordată Ucrainei este încă doar o mică parte din această sumă. "Aș spune că este surprinzător de mic, având în vedere ceea ce este în joc", a spus el.
Ministrul leton al Apărării, Artis Pabriks, a declarat recent pentru Politico că țări precum Franța și Germania ar trebui să facă mai mult pentru a lupta împotriva Rusiei: "Dacă dorim ca războiul să se încheie cât mai curând posibil, ar trebui să se întrebe dacă fac suficient?" Pabriks a făcut apel la țările europene să doneze proporțional la un nivel similar cu mai multe țări din Europa Centrală, indicând în mod specific Polonia, Slovacia și Republica Cehă. La rândul său, fostul ministru estonian al apărării Riho Terras, acum membru al Parlamentului European, a declarat că Europa trebuie să se "trezească", argumentând că nu va exista pace înainte de victoria asupra Rusiei: "În fiecare zi mor sute de oameni, nu numai soldați, ci și femei și copii".
Daniel Fiott, analist european în domeniul apărării la Vrije Universiteit Brussel, susține că următoarele săptămâni și luni vor fi un test al credibilității politice și economice a Europei. "Ar trebui să sperăm că producătorii europeni de arme vor putea satisface cererea tot mai mare, dar, de asemenea, ar trebui să sperăm că guvernele nu vor împiedica livrările atunci când echipamentele militare vor deveni disponibile", a spus el.
