Premium
"Greutatea" desemnării procurorilor de top se află la ministrul Justiţiei, rolul CSM fiind "doar de punctare a unui demers legal", deci "fără o consistenţă anume", ceea ce duce la o situaţie "nenaturală şi ilogică", a declarat judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al CSM.
Vezi şi: Cine câștigă de pe urma popularității lui Vlad Țepeș
"Paradoxul" constă în faptul că CSM, prin Secţia de procurori, a gândit "criterii clare potrivit unei hotări adoptate în anul 2013 privind modul în care se desfăşoară interviul în faţa Secţiei, însă, practic, lucrează cu materialul «clientului», adică e restrâns şi constrâns să aibă în vedere o singură propunere ce i se înaintează de către ministrul Justiţiei şi nu mai mulţi candidaţi care se pot înscrie în cursă”, a explicat judecătorul Dumbravă. "Este nenatural şi ilogic ce se întâmplă, din cel puţin două perspective. Pe de o parte, este vorba despre încărcătura politică evidentă pe care o poate avea propunerea pe care o face un guvern, prin ministrul Justiţiei, din moment ce executivul este un organism politic, oricât de technocrat ar fi el. Pe de altă parte, rolul CSM, prin secţia de procurori, pare mai degrabă a avea un rol de consultare. Mai mult, ministrul Justiţiei este membru al secţiei de procurori, aşa încât el propune şi tot el e (co)participant la avizulpe care-l dă secţia, ceea ce înseamnă un mic conflict de interese", a spus judecătorul Dumbravă, care a fost şi preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Citește și: SONDAJ inedit: Ce personaj istoric ar vota românii pentru funcţia de preşedinte
Dumbravă a remarcat faptul că anul acesta este pentru a doua oară când Comisia Europeană spune prin raportul MCV că procedura de numire a procurorilor de top trebuie regândită şi a atras atenţia că actuala procedură de numire a procurorilor de top, în care Executivul are un rol decisiv poate fi folosită ca "muniţie politică" într-un fel greşit, de către anumiţi politicieni, care pot "exploata interesat dezbaterea".
Numirea judecătorilor "de top" este reglementată prin articolul 53 al aceleiaşi legi, care arată că: "(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani". Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ Tiberiu Niţu şi-a dat demisia din funcţie săptămâna trecută. Majoritatea mandatelor procurorilor-şefi din structurile centrale expiră în acest an, spune mediafax.
Vezi şi: SCHIMBARI MAJORE ÎN PSD. Negoiță a demisionat. Firea ia Capitala. R.Plumb revine la vârf
