Premium
Noua Politică Agricolă Comună (PAC) ce va oferi cadrul în care fermierii vor putea accesa bani europeni generează dispute între statele membre care au interese diferite pe acest subiect. România ar putera pierde bani, în cel mai pesimist scenariu. Contribuţiile statelor membre la bugetul general ar putea şi ele creşte în contextul în care Brexit lasă fermierii europeni cu o "gaură" estimată la 3-10 miliarde de euro, scrie ECONOMICA.NET.
Citeşte şi: Lovitură pentru un GREU din fotbal: Va rămâne PE DRUMURI, după ce a fost executat silit
Europa negociază în această perioada soarta fermierilor ei, în condiţiile în care, în perioada mai-iunie, Bruxelles-ul va publica două documente startegice pentru următorul PAC-2020. Este vorba despre cadrul financiar multianualal UE (CFM), care, după spusele comisarului pentru Agricultură Phil Hogan, ar trebui să fie finalizat în luna mai şi despre cadrul de bază pentru implementarea PAC, ce ar trebui să fie lansat în luna iunie.
Deja, în data de 25 şi 29 ianuarie, au avut loc la Budapesta şi respectiv Bruxelles, două întâlniri importante între reprezentanţii statelor membre care şi-au susţinut poziţiile pe această temă în condiţiile în care misiunea Comisiei este şi mai dificilă decât anteriorul PAC 2014-2018, ca urmare a Brexit. Cu bani mai puţini, Comisia va trebui să satisfacă nevoia unanim exprimată a statelor membre- aceea de a asigura sume suficiente pentru finanţarea PAC.
"Prima preocupare a tuturor statelor membre este de a se asigura finanţe suficiente pentru susţinerea PAC. Este un obiectiv cu care toată lumea a fost de acord. (...). PAC este un instrument important la nivel comunitar şi ar trebui să se asigure necesarul pentru implementarea sa cel puţin la un nivel echivalent cu cel anterior, iar România este de acord cu acest lucru", a declarat pentru ECONOMICA.NET, Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii care a reprezentat România la ambele întruniri.
Cât despre dificultatea acestei misiuni, oficialul român susţine că mai-marii Comisiei nu doresc încă să vorbească despre acest aspect, cifrele fiind încă incerte. "Mesajului domnului Hogan a fost de a nu se pronunţa asupra cifrelor întrucât aşteaptă cadru financiar multianual care va fi lansat în luna mai, deşi a înţeles dorinţa statelor de a adânci subiectul", mai spune Potor.
Structurile Comisie Europene au făcut nişte calcule care sunt publice. Mai exact, într-un studiu realizat de Departamentul pentru Politici Structurale şi de Coeziune din cadrul Parlamentului European se vorbeşte despre faptul că Brexit-ul va genera "o gaură" financiară în fondurile dedicate finanţării politicii agricole comune estimată între 3 şi 10 miliarde de euro anual. Cele mai afectate state vor fi cele sărace, beneficiare nete ai acestor bani, dar şi cele mai bogate, contribuitoare nete la CAP. Printre primele dintre acestea, alături de Polonia, Grecia şi Spania, se află şi România, care primeşte mult mai mulţi bani decât plăteşte.
"Reducerea fondurilor pentru PAC cu 3 miliarde de euro va avea efecte mixte. Cei mai mari perdanţi în termeni nominali vor fi cei mai mari contribuitori precum Germania şi Olanda, dar şi cei mai mari beneficiari precum Spania şi Polonia. Reducerea cheltuielilor cu PAC cu 10 miliarde de euro va favoriza, de asemenea, contribuții nete mari. Pierderile beneficiarilor sunt semnificative nu numai în termeni absoluți, ci și în comparație cu cheltuielile guvernamentale în țări relativ sărace precum Bulgaria, Lituania și România", se specifică în documentul citat.
