Premium
Asociația „Inițiativa pentru Justiție” (AIJ), condusă de procurorul Bogdan Pîrlog, care a deschis dosarul "10 august", a formulat o cerere de apărare a independenţei profesionale în urma afirmaţiilor făcute de Gabriela Scutea, procurorul propus de ministrul Predoiu pentru conducerea Parchetului General, chiar în interviul de la Ministerul Justiţiei. AIJ face referire la un episod relatat de Scutea în interviu, cu privire la o situaţie în care doi procurori îşi deschideau reciproc dosare. Asociaţia solicită CSM să constate de urgenţă încălcarea independenţei procurorilor.
Aceeaşi asociaţie a solicitat zilele trecute retragerea propunerii lui Predoiu pentru conducerea PÎCCJ şi, ulterior, emiterea unui aviz negativ din partea CSM, având în vedere că Gabriela Scutea a fost printre autorii celebrei OUG 13/2017 şi pentru că această a fost respinsă de mai multe ori la concursuri de promovare pe funcţii de conducere. Aceeaşi Scutea a semnat în 2009 protocolul neconstituţional PÎCCJ-SRI.
Vezi şi: STOP joc! Numirea conducerii marilor parchete este blocată. CSM, în dificultate
Solicitarea Asociaţiei "Iniţiativa pentru Justiţie":
„Cerere de apărare a independenței profesionale,
solicitând Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ca, în exercitarea prerogativei prevăzute de art. 75 alin. 2 lit. b din Legea nr. 302/2004 şi de art. 30 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, să constate, de urgenţă, că afirmaţiile făcute de către doamna procuror Gabriela Scutea, în data de 14.01.2020, în cadrul interviului susţinut în faţa comisiei de la Ministerul Justiţiei, mediatizat ulterior, aduc atingere independenţei procurorilor din România.
Aceste afirmaţii au avut următorul conţinut: „Îşi deschideau dosare reciproce un procuror DNA şi un procuror DIICOT de la Galaţi. În acel moment i-am chemat pe ambii procurori-şefi la mine (eu eram singurul procuror de conducere din Bucureşti) şi le-am zis: 'Dacă nu vă rezolvaţi singuri acest lucru, eu stau o noapte şi scriu un conflict pozitiv de competenţă şi să vedeţi cum vi le aranjez în două pagini, după care vă faceţi de râs. Potoliţi-vă oamenii să nu-şi mai deschidă dosare!'”
Considerăm că afirmaţiile doamnei procuror Gabriela Scutea, făcute în calitate oficială, în cadrul interviului susţinut în faţa comisiei de la Ministerul Justiţiei, preluate, apoi, de o importantă parte a presei, afectează independenţa tuturor procurorilor.
Prin aceste afirmaţii, venite la câteva minute după ce a precizat că cetaţenii simpli nu pot fi împiedicaţi să formuleze plângeri prin care se deschid dosare penale, dovedeşte din plin că Domnia Sa este conştientă că asupra procurorilor se poate acţiona pe cale ierarhică (în sensul împiedicării deschiderii de dosare penale) şi că înţelege să utilizeze această cale când apreciază de cuviință.
Consecutiv, doamna procuror Gabriela Scutea, aspirant la funcţia de procuror general al PÎCCJ, a contribuit, prin afirmaţiile sale, la formarea unei imagini publice a procurorilor ca fiind persoane manevrabile, prin şefi, şi vinovaţi ab initio, afectând independenţa internă a procurorilor.
Evident, această independenţă internă nu înseamnă că fiecare procuror este liber să facă orice; acesta poate fi supus unui control ierarhic, cu scopul de a asigura, în mod clar, buna funcţionare a Ministerului Public în ansamblul său, coerenţa, consecvenţa şi uniformitatea acţiunii în administrarea justiţiei şi protecţia drepturilor omului.
Menţionăm că Ministerul Public este parte componentă a autorităţii judecătoreşti, iar atribuţiile sale sunt prevăzute în Constituţia României, republicată, în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale.
În activitatea judiciară, potrivit dispoziţiilor art. 131 din Constituţia României, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societaţii şi apară ordinea de drept, precum şi drepturile si libertăţile cetăţeneşti.
Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete. Procurorii îşi exercită atribuţiile conform Constituţiei României, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, respectiv Regulamentului de Ordine Interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 947/2019.
În conformitate cu prevederile art. 132 din Constituţia României şi ale art. 62 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
Principiul legalităţii impune ca toate actele şi acţiunile procurorilor să aibă la bază un temei legal, să se înfăptuiască în limitele stabilite prin lege, pentru protejarea intereselor societăţii, apărării ordinii de drept, cu respectarea drepturilor şi libertăţii persoanei.
Principiul imparţialităţii impune procurorului să îşi exercite atribuţiile cu obiectivitate, înlăturând elementele discriminatorii bazate pe criterii de apartenenţă etnică, lingvistică ori religioasă, politică, vârstă, sex, avere etc.
Principiul controlului ierarhic este reglementat de dispoziţiile art. 64 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi constă în obligaţia procurorilor de a respecta dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea.
Procurorii joacă un rol fundamental în administrarea justiţiei, iar regulile care le sunt aplicabile în exercitarea importantelor lor atribuţii ar trebui să încurajeze respectarea şi îndeplinirea de către aceştia a principiilor care guvernează justiţia, contribuind, astfel, la o justiţie penală dreaptă şi echitabilă şi asigurând o protecţie reală a cetăţenilor în faţa fenomenului infracţional.
Conform art. 63 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele activităţi:
a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
k) exercită atribuţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Și la nivel European, prin Avizele CCJE, CCPE şi ,,Liniile directoare europene privind etica și conduita procurorilor – ghidul de la Budapesta”, este recunoscut același rol esenţial al procurorului în administrarea justiției.
Cu titlu exemplificativ, redăm punctul 3 din Avizul CCPE nr.13 (2018) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) ,,Independenta, responsabilitatea şi etica procurorilor”, care reamintește că „independența serviciului de urmărire penală/ministerului public este un corolar indispensabil independenței judecătorilor (…) că procurorii trebuie să fie autonomi în luarea deciziilor și să-și îndeplinească îndatoririle fără presiuni sau ingerințe externe”.
Potrivit punctului 7 al aceluiași aviz, „procurorul care conduce și controlează prima fază a procedurilor penale trebuie considerat «soldatul din avanpostul respectării drepturilor omului», iar acest rol esențial trebuie jucat pe tot parcursul procesului”.
Analizând textele legale care reglementează activitatea procurorilor, rezultă cu evidență că afirmațiile doamnei procuror Gabriela Scutea afectează independența procurorilor.
Pentru aceste motive, solicităm Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să constate că afirmațiile doamnei procuror Gabriela Scutea afectează independența procurorilor și să apere această independență.
De asemenea, solicităm adoptarea, cu celeritate, a unei hotărâri în acest sens, având în vedere succesiunea rapidă a evenimentelor, care impune o reacție pe măsură din partea autorității învestite constituțional să asigure independența justiției.”
