Premium
Traian Băsescu a declarat pentru presă că s-ar retrage din politică și a sfătuit opoziția să candideze pe liste comune. Ce trebuie să înțelegem din aceste declarații?
"M-aş referi la europarlamentare care va fi un dezastru pentru partidele de dreapta dacă nu va fi găsită o soluţie politică. Fiecare va încerca să obţină ceva mai mult decât data trecută. Europarlamentarele vor fi un test important. (...)Trebuie o mare alianţă pe dreapta în care să intre toate partidele parlamentare şi cele neparlamentare care au 2-3 procente. De exemplu, platforma lui Cioloş. Altfel lăsăm PSD-ul la guvernare încă un mandat", a spus fostul președinte pentru B1 TV.
Pe de o parte trebuie să ținem cont că Traian Băsescu nu mai are foarte multe resurse politice. A intrat în Parlament bazându-se în bună măsură pe votul persoanelor cu cetățenie dublă româno-moldoveană care apreciază ceea ce fostul președinte a făcut pentru ei mai mult decât oricare alte greșeli politice. Este posibil ca, în 2020, aceștia să îl aducă din nou în Parlament împreună cu partidul său, dar nu există garanții. Dacă electoratul moldav și-ar putea menține devotamentul până după alegerile parlamentare, electoratul PMP din România s-ar putea întreba ce mai are dl Băsescu de oferit.
Iar răspunsul, în cazul domnului Băsescu precum în cazul domnilor Ponta și Antonescu este că nu prea mult. Platforma sa a fost reforma statului și a Justiției. În momentul de față fostul președinte este renegat cam de toți aliații săi în lupta anticorupție iar statul pe care l-a construit se dovedește a fi fost dependent în prea mare măsură de intervenția serviciilor secrete. În materie de economie, guvernarea sa favorită nu a avut nici măcar șansa de a exprima o viziune economică pozitivă ci a rămas în memoria publică prin austeritatea extremă cu care a abordat criza economică.
Prin urmare, are sens pentru domnul Băsescu să se gândească în acest moment la un exit atât pentru el cât și pentru ultimii săi aliați. Zic în acest moment deoarece, cu oarecare dibăcie, domnul Băsescu nu proclamă nevoia unității opoziției într-un moment de slăbiciune al PMP, dimpotrivă, într-un moment în care mai multe sondaje îl arată a fi capabil să intre în Parlament.
În orice caz, dacă marea problemă sunt parlamentarele, alegerile europene care se apropie sunt esențiale din punct de vedere al simbolisticii diferențiind în zona opoziției între partide de succes și partide eșuate. O listă comună la aceste alegeri este o garanție că această cernere, cu riscurile asociate, nu se va face.
Dar cum ar putea arăta exit-ul?
Traian Băsescu, realist vorbim, are motive să fie preocupat în continuare de posibile dosare în Justiție. Din acest punct de vedere, mandatul de parlamentar îi oferă o protecție. Dar, dacă își joacă bine cărțile și are noroc, domnul Băsescu poate rămâne parlamentar în continuare, doar că în Republica Moldova. Acolo, el a construit un partid unionist care vrea să atragă pe cei dezamăgiți unionismul promovat până acum de către Partidul Liberal și familia Ghimpu. Desigur, dl Băsescu a declarat că se retrage din politică deoarece nu are miză personală, dar unionismul poate fi tocmai miza de care are nevoie din punct de vedere discursiv.
Pentru ce a rămas din structurile PMP, o plecare elegantă a lui Traian Băsescu din politica românească poate fi o binecuvântare. În timp ce președintele partidului, personal, este anatema atât în PNL cât și în USR, locotenenții săi mai au încă legături în "lumea bună" a partidelor de dreapta. Pe lângă aceasta, unii dintre ei mai au încă organizații politice care ar putea fi suficiente pentru a răsturna majorități pro PSD în unele Consilii Județene, oferind astfel către PNL pretextul perfect pentru o mare alianță sau chiar pentru absorbție.
Și să nu uităm că nimic nu este definitiv în relație cu dl Băsescu. Nu este ca și cum aceasta ar fi prima retragere anunțată. Dacă, de exemplu, are un succes fulminant în Moldova, s-ar putea întoarce invocând nevoia unei "punți între țările surori" sau ceva asemănător.
Desigur, nimic nu garantează că dl Băsescu va avea vreun fel de succes pe termen lung în Moldova. Vecinii de peste Prut au un prag electoral mai înalt (6%) și alegeri cu elemente uninominale care favorizează marile organizații de partid. Dar, în Moldova, dl Băsescu își poate imagina că este pe o curbă ascendentă pe când în România curba este orientată, în mod evident, invers.
