Premium
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat vineri că va continua dialogul cu Moscova, dar a cerut Rusiei să-şi retragă trupele masate la graniţa cu Ucraina, transmite AFP.
După discuţii ''sincere şi substanţiale'' desfăşurate la Genera cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, Blinken a confirmat la conferinţa de presă ulterioară acestei întrevederi că săptămâna viitoare Washingtonul va prezenta Moscovei ''idei'' sub forma unor răspunsuri scrise. Totuşi, el nu a precizat dacă va fi vorba despre un răspuns la cererile foarte precise şi detaliate pe care Moscova le-a transmis Washingtonului asupra arhitecturii de securitate în Europa.
Citește și: Kremlinul vrea să evite intensificarea tensiunilor privind regiunile separatiste din Ucraina
Pe de altă parte, Blinken a cerut Rusiei să dovedească faptul că nu intenţionează să atace Ucraina, prin retragerea celor peste 100.000 de soldaţi pe care i-a masat aproape de graniţa cu această ţară.
''Nu aveam aşteptări asupra unui progres major astăzi, dar cred că acum suntem pe drumul cel bun pentru a înţelege preocupările şi poziţiile fiecăruia'', a rezumat secretarul de stat american desfăşurarea discuţiei sale cu ministrul de externe rus, care a urmat unei serii de consultări iniţiate după ce în decembrie Moscova a transmis Washingtonului un set de propuneri prin care urmăreşte limitarea influenţei militare a SUA şi a NATO în proximitatea frontierelor ruse, potrivit Agerpres.ro.
În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.
Citește și: Războiul din Ucraina, mai aproape sau mai departe? Discuții încordate Rusia-SUA la Geneva
Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei, diplomaţia rusă a ales chiar această zi a întrevederii dintre Lavrov şi Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist.
În decembrie, Moscova a cerut Washingtonului în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est. În reacţiile lor, oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile aceste solicitări ale Moscovei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina.
Citește și: Marea Britanie îi cere Rusiei o dezescaladare a situației în relația cu Ucraina
Antony Blinken a reafirmat vineri că Rusia se va confrunta cu un răspuns sever şi rapid în cazul unei acţiuni militare contra Ucrainei.
''Cred că putem continua împreună această muncă în direcţia înţelegerii şi acordurilor care asigură securitatea noastră reciprocă. Dar aceasta este condiţionată de oprirea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei'', a insistat şeful diplomaţiei americane, citat de agenţia DPA.
Citește și: Reuniunea dintre Antony Blinken şi Serghei Lavrov asupra crizei ucrainene s-a încheiat
''Aşadar, aceasta este alegerea cu care se confruntă Rusia: ea poate alege calea diplomaţiei care conduce la pace şi securitate sau calea care va conduce numai la conflict, consecinţe severe şi condamnare internaţională'', a conchis Blinken după întrevederea cu Lavrov.
Acesta din urmă a afirmat la conferinţa sa de presă separată că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel.
Citește și: Soarta României va fi decisă săptămâna viitoare: SUA va da un răspuns scris Rusiei, la solicitarea de dezarmare .
