Premium
Şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Prahova, Dragoş Buzoianu, care a participat la misiuni în Afganistan, fiind de fiecare dată comandant de contingent, consideră că NATO nu este doar o "umbrelă", un scut pentru cei care fac parte din organizaţie şi nu numai, ci este un adevărat mod de lucru, având mecanisme, proceduri şi strategii bine puse la punct, care funcţionează într-un mod profesionist, potrvit Agerpres.
Curiozitatea a fost cea care a făcut ca dorinţa de a pleca în teatre de operaţiuni NATO să se nască în fiinţa sa, iar o primă misiune a fost suficientă pentru ca "virusul" să îl cuprindă şi să nu îi mai dea pace.
Foto: Arhiva personală Dragoş Buzoianu
"Cred că primul lucru care m-a împins spre o astfel de decizie a fost curiozitatea. Prima misiune, sfârşitul anului 2012, trecusem de începutul carierei mele de ofiţer şi aveam colegi, prieteni buni, care se întorseseră de acolo şi poveştile lor mi se păreau impresionante şi am zis 'de ce nu?'. Decizia nu a fost uşoară, au fost multe discuţii cu familia. (...) A fost o decizie echilibrată pe care mi-am asumat-o. Ştiam şi riscurile la care ne expunem, sigur că şi partea financiară în acel moment a jucat un rol în fundamentarea acestei decizii. Riscurile sunt mult mai mari în comparaţie cu acel câştig financiar, dar a contat pentru noi. În contextul acesta, având şi exemplul colegilor mei, prieteni buni, am decis să încerc", a povestit, pentru AGERPRES, Dragoş Buzoianu.
Prima sa misiune în Afganistan a avut loc în perioada noiembrie 2012 - mai 2013, când a fost comandantul Contingentului 4 misiuni internaţionale Afganistan al Jandarmeriei Române destinat activităţilor de antrenament şi pregătire a poliţiştilor afgani.
Foto: Arhiva personală Dragoş Buzoianu
Selecţia a fost una riguroasă, iar la finalul cursului de pregătire a misiunii i s-a propus să ocupe funcţia de comandant de contingent.
"Misiunea se numea ISAF şi avea şi latura de pregătire. Eu eram în comandamentul misiunii de pregătire, dar colegii mei lucrau în baze şi pregăteau poliţişti luându-i practic de la zero. A fost misiunea care ne-a cimentat şi ne-a întărit. Colegii mei erau în patru baze şi una dintre atribuţiile mele era să îi vizitez frecvent, să văd cu ce se confruntă şi să îi sprijin, dar asta mi-a dat şi posibilitatea să văd mai multe zone, nu doar Kabulul unde îmi desfăşuram activitatea zilnică, şi să cunosc şi oameni diferiţi", îşi aminteşte şeful IJJ Prahova.
A doua misiune a fost una diferită, mai aplicată, explică acesta.
Foto: Arhiva personală Dragoş Buzoianu
În august 2018 - martie 2019, Dragoş Buzoianu a fost comandantul Contingentului de misiuni internaţionale Afganistan al Jandarmeriei Române în cadrul NATO Resolute Support Mission (RSM).
"Cea de-a doua misiune a însemnat o consiliere la nivel înalt. Am fost şi atunci comandantul contingentului, aveam opt consilieri şi aveam asumată o şcoală, Colegiul de Stat Major al Poliţiei Afgane, unde ajungeau ofiţerii care doreau să treacă la etapa de ofiţer superior şi să ocupe funcţii de conducere. Noi trebuia să consiliem comanda acestui colegiu. Eu eram consilierul comandantului acestui colegiu şi aveam consilieri, mentori pe latura de programe de pregătire, financiar, logistică, comunicaţii. A fost interesant că am avut în subordine şi echipa care trebuia să ne protejeze şi să ne conducă prin Kabul, pentru că şcoala era la vreo 15 km de baza militară unde eram cantonaţi. Treceam prin nişte zone foarte interesante. Le spuneam colegilor mei că trebuie să lucrăm pentru următoarea echipă de jandarmi români care ajung în teatru, ca ei să intre foarte lin în activităţile pe care le au", spune acesta.
Foto: Arhiva personală Dragoş Buzoianu
Din punctul său de vedere, NATO a reprezentat o experienţă complexă şi benefică, accesul la proceduri moderne, abordări şi strategii, o experienţă în cadrul căreia a deprins foarte multe lucruri, a învăţat să colaboreze, să identifice oameni, modalităţi de a gândi şi de a soluţiona probleme.
"NATO ne-a deschis un orizont, zic eu, şi, armonizându-şi concepţiile permanent, s-a constatat că, pe lângă intervenţia militară, e nevoie de latura de reconstrucţie. Acolo am avut şi noi şansa, instituţional vorbind, să participăm în această fază de reconstrucţie şi pregătire. După cum observăm, politica NATO e una de stabilitate şi de garantare a unor drepturi pentru toate ţările şi nu numai, iar lucrul acesta cred eu că e benefic pentru noi. E o opinie personală. Pentru mine şi oamenii care au fost cu mine plecaţi acolo, a însemnat accesul la tot ce înseamnă proceduri moderne, cooperare, abordări, strategii, lucruri pe care aici poate nu le vedeam. Acolo se lucrează la alt nivel, iar interconectarea structurilor din atâtea ţări şi atâtea structuri militare şi poliţieneşti este esenţială pentru că trebuie să te integrezi acolo ca să ai aceleaşi rezultate şi să poţi să implementezi ceea ce ţi se solicită. Accesarea acestor misiuni pentru noi a însemnat o mare posibilitate de a ne dezvolta profesional, dar şi lucruri pe care le-am adus şi le-am comunicat ca şi lecţii învăţate, ca bune practici şi pe unele din ele le implementăm", a afirmat şeful IJJ Prahova.
Foto: Arhiva personală Dragoş Buzoianu
Acesta este de părere că NATO e mai mult decât o "umbrelă", este un mod de lucru.
"Cred că în primul rând este un mod de lucru. 'Umbrela' asta cred că într-adevăr există, dar dedesubtul ei mecanismele funcţionează şi am cunoscut parteneri din diverse organizaţii, am făcut un schimb de experienţă profitabil, zic eu, şi pentru alţii, pentru că şi jandarmii şi militarii români au fost foarte apreciaţi. Cel puţin în acest teatru de operaţiuni unde am avut posibilitatea să lucrez, am auzit cuvinte de laudă şi aprecieri şi eram priviţi foarte bine şi de multe ori ne cereau anumite structuri ca şi parteneri în diverse activităţi. (...) Se lucrează foarte bine şi am cunoscut oameni dedicaţi şi profesionişti, cu mulţi am rămas şi prieten. Eu văd doar beneficii din acest parteneriat. Noi suntem mândri că am reuşit să accesăm şi să cunoaştem mult mai în amănunt aceste mecanisme, am luat parte puţin la acest mers şi m-am convins că e un lucru benefic pentru noi. (...) Ca un beneficiar al lucrului în cadrul acestei structuri, nu pot decât să apreciez şi să spun că e ceea ce ne trebuie ca să putem să ne dezvoltăm şi, de ce nu, să avem şi backup, să avem pe cine ne sprijini în această regiune specială în care se află România", a explicat Dragoş Buzoianu.
Foto: Arhiva personală Dragoş Buzoianu
La momentul integrării României în NATO, acesta era un tânăr ofiţer, iar aşteptările sale erau legate mai degrabă de transformarea noastră ca parte a acestei organizaţii.
"Sigur că am perceput şi am simţit că e un plus, neştiind foarte multe, decât citind istoria şi dezvoltarea acestei organizaţii. Nu ştiu dacă am avut la momentul respectiv aşteptări, poate aşteptarea era să vedem cum ne transformăm noi ca parte a acestei organizaţii. Ulterior, am văzut transformările la care a fost supusă armata României în latura organizării şi eficientizării structurii. Apoi, trebuie să vedem că, în momentul 2004, NATO era o structură preponderent defensivă, adică reacţiona sau apăra. Ulterior, s-au dezvoltat aceste concepte, după 2010, cred, s-a pus şi problema reconstrucţiei în paralel cu intevenţia militară şi cred că şi NATO s-a dezvoltat şi şi-a schimbat strategiile. (...) Bineînţeles că şi 11 septembrie a însemnat un punct de cotitură în dezvoltarea organizaţiei. Atât cât am citit eu... acele evenimente din 11 septembrie 2001 cred că au însemnat o accelerare a modernizării acestei structuri", opinează Dragoş Buzoianu.
Foto: Arhiva personală Dragoş Buzoianu
Cu lacrimi în ochi, el îşi aminteşte despre trăirile de pe acele meleaguri străine unde a activat, despre cum sentimente precum dragostea de ţară şi mândria de a fi român s-au amplificat acolo, într-o zonă de conflict în care reprezentanţii fiecărui stat în parte se străduiau să îşi cinstească ţara.
Foto: Arhiva personală Dragoş Buzoianu
"Cu asta am plecat, cu mândria că ne reprezentăm ţara, că reprezentăm o instituţie respectată în România, iar pentru noi, militari de carieră, lucrurile astea contează foarte mult şi aici. Cu asta trăim zi de zi, asta respectăm, simbolurile naţionale, statul român şi cetăţenii pe care îi reprezentăm, dar acolo aceste lucruri parcă se amplifică. (...) Vedeam şi lângă noi aceeaşi mândrie la toate statele, să arboreze drapelul naţional, să îl poarte deasupra inimii, pe mâneca uniformei, să afirme cu mândrie că este din ţara respectivă. Chiar umblând destul de mult, prin Kabul în special, vedeam că erau şi vile fastuoase care ieşeau din peisajul zilnic, dar erau şi aşezări umile, însă aproape fiecare avea într-un colţ mai sus sau mai jos arborat drapelul Afganistanului. Iar acolo această mândrie obligă, trebuie să fii mândru, trebuie să vorbeşti frumos despre ţara ta. În a doua misiune, fiind 2018, am avut norocul să organizăm festivităţi cu ocazia Centenarului. Împreună cu partenerii noştri de la Ministerul Apărării Naţionale, care ne-au fost de un real sprijin, am reuşit să organizăm o expoziţie de fotografie reprezentând instantanee din activitatea Reginei Maria. Impactul a fost deosebit şi apreciat la cel mai înalt nivel, iar mândria de a-mi avansa jandarmii în acest context, la 1 Decembrie, a fost imensă", îşi aduce aminte şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Prahova.
Foto: Arhiva personală Dragoş Buzoianu
El nu exclude o nouă plecare în misiuni NATO, pentru că "virusul" acesta l-a cuprins, iar gândul îi zboară uneori spre acele zone în care a activat.
"Îmi spuneau prietenii şi cei care au mai fost plecaţi că e un virus şi că este ceva care te tot atrage să mai pleci. Nu am crezut, dar, după prima misiune, erau momente când gândul îmi zbura la munţii aceia din jurul bazei, care nu aveau nimic atractiv, dar mă gândeam dacă voi mai vedea vreodată peisajul acela. A rămas o părticică din mine şi acolo, am cunoscut oameni minunaţi şi afgani... Nu exclud varianta unei noi plecări, dacă se iveşte ocazia", a conchis Dragoş Buzoianu.
