Premium
Patru membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se opun avizării de către CSM a propunerii legislative formulate de Cătălin Predoiu, prin care serviciile de informaţii ar fi reintroduse în anchetele penale. Judecătoarele Evelina Oprina şi Gabriela Baltag, dar şi reprezentanţii societăţii civile, Victor Alistar şi Romeu Chelariu, afirmă că modificările legislative propuse de ministrul Justiţiei sunt inacceptabile şi afectează drepturile fundamentale. Aspectele semnalate urmează să fie discutate în următoarea şedinţă a CSM.
"Astăzi de Ziua internaţională a drepturilor omului, Consiliul Superior al Magistraturii, în şedinţa Comisiei nr. 1 comună, a dezbatut solicitarea de aviz privind proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.
Proiectul de lege propune reglementarea de norme privind valoarea de probă în procedurile judiciare de drept comun a informaţiilor obţinute din interceptări efectuate de către serviciile de informaţii pentru siguranţa naţională.
Astfel de soluţii normative intră în conflict cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi cu standardele internaţionale privind accesul la justiţie şi procesul echitabil, aşa cum sunt ele dezvoltate din Declaraţia universală a drepturilor omului adoptată la Paris în 10 Decembrie 1948, precum şi din Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
Apărarea drepturilor victimelor infracţiunilor trebuie să fie efectivă, iar remediile judiciare trebuie să fie eficace în condiţiile reglementării justiţiei civile cu toate garanţiile procesuale la standardele internaţionale.
Faţă de proiectul de act normativ şi solicitarea de avizare, facem următoarele precizări ferme:
- Avizul facultativ cerut CSM este doar o formă de legitimare a unei inţiative care nu respectă ordinea constituţională şi angajamentele internaţionale asumate de România, procedeu la care CSM nu poate fi părtaş.
- Este inacceptabil ca norme de procedură şi de stabilire a validităţii probelor să fie reglementate în legislaţia privind activitatea serviciilor de informaţii, dând acestora din urmă de facto, dar şi de jure atribuţii de organe de cercetare penală în materia dreptului comun.
- Este inacceptabilă orice fel de reglementare care nu oferă garanţia că informaţiile obţinute pe aceste căi sunt complete, iar nu selective.
- Este inacceptabil să nu existe garanţii de exercitare a controlului judiciar decât după ce sunt produse efecte asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
- Proiectul de lege pleacă de la un obiectiv de reglementare care este menit să încalce ordinea constituţională, aşa cum este ea consfinţită de Curtea Constituţională a României, motiv pentru care orice încercare de cosmetizare sau ajustare a prevederilor acestuia este imposibilă şi trebuie respinsă de plano.
În sistemul nostru de drept am mai avut, până recent, situaţii în care s-a creat cadrul normativ neconstituţional şi care finalmente a distrus destine ale unor oameni care nu au avut dreptul efectiv la apărare în faţa melanjului procedural servicii de informaţii-justiţie.
Pe de altă parte, aceste vicii au condus la nulităţi de procedură care au făcut imposibilă reparaţia pentru victimele infracţiunilor, asemenea abuzuri de reglementare acţionând ca un bumerang împotriva interesului public.
Pentru aceste motive considerăm că proiectul de act normativ nu poate să facă obiectul avizării CSM pe legile securităţii naţionale, acum la 31 de ani de la Revoluţia în care au murit tineri pentru dreptate şi libertate şi la 30 de ani de la momentul la care legiuitorul a înlăturat categoric implicarea serviciilor de informaţii în justiţie.
Reafirmăm că drepturile omului şi standardul procesului echitabil NU pot face obiectul marjei de apreciere dat fiind că sunt drepturi fundamentale.
Puncte de vedere suplimentare /tehnice vor completa prezentul Comunicat după ședința în care Plenul CSM se va pronunța asupra acestui proiect de act normativ, dacă situația o va impune", se arată într-un comunicat semnat de Judecător Evelina OPRINA, Judecător Gabriela BALTAG, Av. Victor ALISTAR şi Conf. univ. dr. Romeu CHELARIU.
