Premium
Senatul României a decis respingerea solicitării procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în cazul senatorului PSD Titus Corlățean, fost ministru de externe în momentul alegerilor prezidențiale din 2014.
26 de senatori au fost pentru Incuviintarea urmaririi penale, in timp ce 92 pentru Respingerea solicitarii DNA.
Vezi și: PNL blat cu PSD. Primarii vor primii pensii speciale la fel ca parlamentarii
PSD, ALDE și UNPR au cerut public să fie respinsă solicitarea DNA, in timp ce PNL a susținut că va vota intotdeauna cu institutiile statului si nu va impiedica actul de justitie, dar au tinut sa precizeze ca acest gest nu este unul de ostilitate fata de Titus Corlatean.
Titus Corlățean NU a votat!
Vezi și: Minunea Clotilde a ținut doar 3 zile...
______
"Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de CORLĂȚEAN TITUS, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul,
- împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Corlățean Titus, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.
Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.
Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.
Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia.
Prin aceeași conduită, ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.
Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în:
- nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane
- organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție."
***
O buna parte dintre cetatenii romani aflati in strainatate nu au reusit sa voteze la alegerile prezidentiale din noiembrie 2014 din cauza putinelor sectii de vot existente si a cozilor imense care s-au format.
Dupa primul tur al alegerilor prezidentiale Titus Corlatean a demisionat din functia de ministru de Externe declarand ca infiintarea de noi sectii de vot in strainatate ar fi ilegala si ca el nu isi va asuma aceasta masura. Corlatean a spus atunci ca nu exista o baza juridica legala pentru suplimentarea sectiilor de vot.
Corlatean i-a acuzat atunci pe Traian Basescu si pe Klaus Iohannis de provocarea acestui scandal legat de votul din diaspora, precizand ca acestia ar fi urmarit astfel sa castige voturi.
Fostul ministru de Externe a respins decizia BEC din 7 noiembrie 2014 prin care se arata ca nu legea nu interzice deschiderea de sectii suplimentare de vot.
In urma schimbarilor care au avut loc in PSD, dupa ce Ponta a pierdut alegerile prezidentiale, in spatiul public au aparut mai multe acuzatii impotriva unor membri PSD.
Dupa excluderea sa din partid, Geoana a declarat ca Ponta este principalul vinovat pentru refuzul deschiderii de noi sectii de vot in strainatate deoarece nu a ascultat de consultantii straini si de stafful sau de campanie care l-au sfatuit sa faca acest lucru: "Sunt absolut convins si exista informatii suficiente ca organizarea votului a reprezentat un act deliberat de impiedicare a exercitarii dreptului la vot. Dl Ponta e principalul responsabil, iar dl Corlatean e principalul sau complice" a spus atunci Geoana.
Marian Vanghelie, exclus si el din PSD, a declarat ca acuzaţiile formulate de Geoana sunt adevarate si ca Liviu Dragnea a blocat deschiderea de noi sectii de vot in strainatate pe motiv ca astfel s-ar pierde alegerile.
Vanghelie a cerut autoritatilor sa verifice stenogramele convorbirilor purtate de Victor Ponta, Liviu Dragnea, Titus Corlatean si strategul de campanie al PSD, Bogdan Teodorescu, in ultimele sase luni de dinaintea alegerilor.
Presedintele Iohannis a transmis de asemenea atunci ca asteapta "cu maxim interes ca Parchetul Curții Supreme să-și respecte obligațiile constituționale de a apăra drepturile și libertățile cetățenilor și, în consecință, aștept cât mai curând rezultatul investigației privind împiedicarea exercitării drepturilor electorale de către românii din Diaspora."
