Plenul Senatului a aprobat, în şedinţa de luni, propunerea legislativă care stipulează drept condiţie pentru validarea listelor de candidaţi la alegerile locale introducerea unei cote de gen de minim 30% din numărul candidaţilor din partea unui competitor electoral.
Citeşte şi: Fost ŞEF DE POLIŢIE, judecat sub control judiciar
Iniţiatorii proiectului, mai mulţi parlamentari PSD, PNL şi independenţi, propun modificarea art. 7, alin. 1 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea administraţiei publice locale în sensul că "listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe în proporţie de cel puţin 30% din candidaturile înscrise pe fiecare listă în parte pentru fiecare dintre acestea, cu excepţia acelora care conţin un singur candidat".
"Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianţele politice, constituite potrivit legii partidelor politice nr. 14/2013. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 8, precum şi candidaturi independente", mai stipulează articolul amintit.
Citeşte şi: Victor Ponta anunță APOCALIPSA după ultima decizie a tehnocraților: 'DEZASTRUL vine mai repede'
Iniţiatorii propun, totodată, şi completarea art. 7, prin introducerea unui nou alineat, potrivit căruia calculul procentului prevăzut la alin. 1 se face "prin rotunjirea în plus a fracţiunilor care depăşesc o jumătate, respectiv prin rotunjirea în minus a fracţiunilor care nu depăşesc o jumătate".
"Listele de candidaţi întocmite fără respectarea alin. 1 se resping de către biroul electoral de circumscripţie în conformitate cu prevederile art. 52 alin. 1", se mai arată în propunerea de lege.
Citeşte şi: Anunţul făcut de Putin în urmă cu puţin timp poate aduce PACEA într-o zonă strategică
În expunerea de motive, iniţiatorii susţin faptul că propunerea legislativă vine în întâmpinarea principiului egalităţii de şanse dintre femei şi bărbaţi, aşa cum este enunţat în Constituţie.
"Cotele de gen au fost adoptate voluntar de-a lungul timpului de mai multe partide din România, însă doar la nivel declarativ, în statutul partidelor, dar fără acţiuni concrete. Proiectul legislativ introduce o cotă de gen minimă de 30% atât în cazul femeilor, cât şi în cel al bărbaţilor, care se constituie într-o condiţie pentru validarea listelor de candidaţi la alegerile locale. Măsura va stimula, în prezentul context social, participarea politică a femeilor şi implicarea în decizia publică", se arată în documentul citat.
Iniţiatorii fac precizarea că propunerea legislativă "nu impune un număr de mandate predefinit alocate pe criteriu de gen, ci oferă şansa ca cetăţenii să poată decide în alegeri nivelul de reprezentare şi încredere".
În timpul dezbaterilor din plenul Camerei superioare, senatorul PNL Mariana Câmpeanu, unul dintre iniţiatorii proiectului, a afirmat că îşi doreşte ca în viitorul Parlament cota femeilor să fie mai mare decât în actualul Legislativ.
"Au fost puţini cei dintre dvs care nu au fost de acord (să susţină ca iniţiator propunerea legislativă - n.r.), probabil vă place foarte mult ca femeile să rămână la cratiţă. Cred că această mentalitate va fi schimbată în primul rând pentru politicieni. Spun acest lucru pentru că, la ultimele alegeri locale, avem următoarea situaţie: 4,6% dintre primari, 12% dintre consilierii locali, 15% dintre consilierii judeţeni sunt femei. Eu sper ca viitorul Parlament să arate altfel decât acesta din care fac parte, în care numai 11% sunt parlamentari femei", a spus Mariana Câmpeanu.
Citeşte şi: ADEVĂRUL despre datoriile Rapidului: Cum a fost FALIMENTAT un club de legendă
Senatorul liberal Nicolae Vlad Popa a vorbit despre faptul că "în România este nevoie de o asemenea discriminare pozitivă", ceea ce a stârnit reacţia colegului său de la UDMR Verestoy Attila, care a susţinut că, în opinia sa, o cotă de 30% şi nu de 50% dedicată femeilor reprezintă "doar o discriminare".
"Situaţia nu va fi rezolvată cu atât, pentru că a fi prezenţi pe listă nu înseamnă a fi prezenţi în sală după aceea. Există situaţii care s-au rezolvat în ţări cu democraţii avansate şi situaţia este nu ca în cadrul partidului să existe bunăvoinţa liderului de a avea raţiunea să fie prezente doamnele pe locuri eligibile, ci de a crea sistemul de alegere prin care o cotă parte din locurile ce vor fi ocupate să fie dedicate doamnelor. Asta va fi de fapt soluţia. Credeţi-mă că astfel de discriminări pozitive - dacă consideraţi că este pozitiv ca numai 30% şi nu 50% din liste, pe locuri eligibile, să fie femei - atunci sigur că, după mine, nu este o discriminare pozitivă, ci este doar o discriminare", a subliniat Verestoy Attila.
Propunerea legislativă are un caracter organic şi a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 94 de voturi 'pentru' şi un vot 'împotrivă', relatează agerpres.
Comentează