Premium
Am comentat în mai multe articole despre iraționalitatea politică a PSD din actualul mandat. Partidul, prin forța liderilor, nu își mai propune să acumuleze putere politică ci doar să se protejeze de riscul pedepselor legale pentru (eventuale) fapte din trecut. Nu este vorba aici de butada populară: „ăștia fură”. Sacrificând șansele electorale, partidul își sacrifică chiar și posibilitatea de a fura în viitor.
Citiți și: Mai vrea PSD să câștige alegeri?
Primele înfrângeri după OUG 13 au dus la o recalibrare a acestei strategii. În locul grațierii viteză a venit săparea lentă la baza diverselor instituții ale Justiției până în momentul în care aproape ne amintim cu nostalgie de perioada în care ni se cerea doar să lăsăm câțiva oameni să scape cu fața curată. A fost o perioadă proastă pentru societate aromânească. Grațierea ar fi putut fi o „linie groasă” dincolo de care PSD ar fi putut să se re-descrie ca un partid cu probleme mai reduse în relație cu DNA. Se spune că un asemenea troc s-ar fi făcut în anii '90 și cu ofițerii de informații: au scăpat nepedepsiți, au primit salarii, prestigiu, oarecare independență de politic și relații cu Occidentul cerându-li-se în schimb să nu interfereze cu guvernarea civilă.
Nu s-a mers pe acest drum iar PSD-ul domnului Dragnea, cu riscul de a suferi politic, a luat-o pe drumul orbanizării României, a construcției unui stat cu tendințe autoritariste.
Ce ne propun contestatarii săi? Am putea asista la sfârșitul acestui meci în care pierde toată lumea? Zona de analiză politică a scrisorii celor 20 este excelentă
PSD se află într-un război permanent, purtat pe prea multe fronturi, cu o parte importantă a societății românești: Președintele României, partidele politice din opoziție, SRI, SPP, Ministerul Public, DNA, societatea civilă etc.
În schimb partea practică este insuficient precizată. Evident, ni se promite că PSD va decide mai democratic și ni se sugerează că vom vedea oameni mai buni în Guvern. Dar ăsta este textul standard în orice rebeliune de partid. Poziția față de amnistie și grațiere ne oferă un indiciu:
Acțiunile de protest anunțate pentru lunile septembrie și octombrie 2018 vor adânci criza de neîncredere în partid. În acest context, adoptarea prin ordonanță de urgență a unor măsuri de amnistie și grațiere este de natură să genereze proteste de amploare care se vor solda, cel mai probabil, cu căderea guvernului Dăncilă și cu pierderea guvernării de către PSD.
Nu vedem o abatere de la linia generală a partidului ci doar o nevoie de adaptare la context. Altfel spus, o eventuală revenire la raționalitatea electorală: semnatarii înțeleg problemele PSD cu „statul paralel” dar menținerea guvernării este mai importantă.
Discret, în subsidiar, mai avem o altă acuzație: anume că graba nu servește partidului ci doar lui Liviu Dragnea personal.
Dealtfel, contestatarii interni se arată hotărâți să continue linia actuală dar cu mai multă subtilitate. Ei își propun...
Adoptarea unei inițiative legislative privind amnistia și grațierea, după o largă consultare și dezbatere cu: Ministerul Justiției, CSM, ICCJ, asociațiile magistraților, UNBR și societatea civilă. Reforma justiției și a politicii penale pot reuși, fiind acceptate de societate numai în măsura în care convingem că acestea se fac în interesul protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
Ce putem înțelege din toate aceste declarații? Cel mai probabil aș zice că opoziția internă se bazează pe lideri PSD care cred că nebunia cu legile privind Justiția a mers prea departe și le afectează politica și afacerile de zi cu zi. Dar, într-o măsură necunoscută, și pe lideri care vor să se continue demantelarea Justiției și nu se supără decât că e graba prea mare și prea pe față în interesul lui Liviu Dragnea. Ambele grupuri sunt esențiale pentru victoria coaliției rebele. Care grup este mai puternic vom vedea abia dacă se reușește înlăturarea lui Liviu Dragnea.
