Premium
Sociologul Marius Pieleanu analizează, într-un interviu pentru STIRIPESURSE.RO, principalele evoluţii de pe scena politică din ultimul an, de la alegerile europarlamentare şi condamnarea lui Liviu Dragnea. Pornind de la aceste evoluţii din ultimul an, dar ţinând cont şi efectele politice ale pandemiei şi ale majorării pensiilor, Pieleanu anticipează cum vor sta lucrurile în toamna acestui an, în cazul în care se va reuşi organizarea alegerilor locale şi parlamentare.
Reporter: - Cum s-a schimbat scena politică în ultimul an, de la alegerile europarlamentare şi condamnarea lui Liviu Dragnea?
Marius Pieleanu: - Cea mai importantă modificare este că odată cu alegerile europarlamentare de anul trecut s-a schimbat ierarhia opţiunilor de vot din România. De un an de zile, PNL s-a instalat pe primul loc în toate sondajele de opinie.
Înregistrăm în continuare o fluctuaţie a intenţiei de vot pentru PSD, cel puţin pe anul 2019, o fluctuaţie derivată din mai multe motive, printre care aş aminti managementul defectuos la vârful partidului (vorbim de anul 2019) şi nemulţumirile din interiorul partidului, mai ales ale liderilor judeţeni, care s-au văzut în participarea la vot. PSD a greşit desemânând-o pe Viorica Dăncilă pentru candidatura la preşedinţie. Cred că Gabriela Firea sau Eugen Teodorovici ar fi obţinut scoruri mult mai bune. Nu l-ar fi învins pe Klaus Iohannis, dar ar fi obţinut scoruri onorante pentru PSD. După alegerile prezidenţiale, se pare că PSD şi-a găsit drumul corect, cu Marcel Ciolacu şi Paul Stănescu în conducere, este pe un trend ascendent şi probabil va înregistra un scor foarte bun la alegerile locale şi parlamentare.
Reporter: - PSD este într-adevăr pe un trend ascendent? Din unele sondaje reiese mai degrabă o stagnare.
Marius Pieleanu: - Este real trendul ascendent. PSD se situează între 27 şi 20 de procente, depinde de participarea la vot. E şi pe fondul unei descreşteri în intenţia de vot pentru PNL - erodarea la guvernare, gestionarea pendemiei, sigur, nu cred că există vreun guvern în lume care să fi crescut pe fondul pandemiei. PSD a profitat pentru a creşte. Încă în partid nu este linişte, dar se pare că va fi în curând.
Dezamăgirea mare este USR. Nu uitaţi că a avut peste 22% la europarlamentare. Unii spun chiar că ar fi fost pe locul 2 dacă s-ar fi numărat corect. Au scăzut încet, dar sigur, astfel încât astăzi unele sondaje îi dau la 10%, ceea ce e inadmisibil pentru un partid care se dorea o alternativă viabilă la vechea clasă politică. Eu cred că este un procent totuşi reversibil. Poate doar centrarea pe anumite tipuri de mesaje, intoleranţa, vânturarea cătuşelor şi a DNA-ului în permanenţă în spaţiul public au speriat electoratul. Un partid politic serios trebuie să vină cu proiecte majore pentru cetăţean, să vină în înâmpinarea problemelor cetăţeanului. Nu vânturarea permanentă a cătuşelor este rezolvarea tuturor problemelor cetăţenului. Poate vor înţelege lucrul acesta la un moment dat.
Mai avem şi poziţionarea partidelor mici, de tip Pro România, PMP şi ALDE, care sunt în jurul pragului de 5%, unele chiar mai mult. Ele vor avea un cuvânt de spus în crearea de majorităţi, începând cu toamna acestui an, pentru că toate vor face pragul, în opinia mea. PMP a rămas în aceleaşi 5 procente generate de personalitatea lui Traian Băsescu. Pro România a avut o căderea la un moment dat anul trecut. Pandemia i-a ajutat, pentru că Victor Ponta e un foarte bun comunicator şi e foarte prezent în spaţiul public. ALDE depinde în mod evident de prestaţia lui Călin Popescu Tăriceanu şi de capacitatea de organizare în teritoriu a secretarului general Daniel Chiţoiu.
Aici suntem, nu sunt schimbări majore înregistrate în ultimul an nici în ierarhie, nici în procentele partidelor, cu excepţiile menţionate. Problema mare pe care eu o am ca cetăţean este că nici PNL nu este, cum nici PSD nu a fost când era la guvernare, preocupat de încercarea de a rezolva o parte din temele care sunt prioritate în agenda populaţiei, adică investiţiile masive în infrastructura rutieră, infrastructura de sănătate, de educaţie. Oamenii cer lucrurile acestea, dincolo de pensii şi salarii. Tema corupţiei este deja secundară în discursul românilor. Asta e o mare schimbare. Înainte de pandemie corupţia între primele teme de procupare a populaţiei, astăzi este deja pe locurile 5, 6.
Reporter: - Cine credeţi că vor fi principalii câştigători şi principalii pierzători în alegerile din toamnă?
Marius Pieleanu: - Câştigători vor fi PNL şi PSD. Vorbim mai ales la alegerile locale, unde PSD se organizează foarte bine, dar şi PNL are reţea de primari foarte bine pusă la punct. Probabil că USR va înregistra un insucces major, pentru că nu are preocuparea de a avea o infrastructură electorală similară pretenţiilor unui partid care se vrea o alternativă la actuala clasă politică. Sunt destul de circumspect cu privire la procentul pe care îl va obţine la locale Pro România. Este în continuare un partid care obţine un scor bun pe vot politic, dar atunci când e vorba despre alegerea gospodarului local oamenii se uită şi la omul pe care îl aleg. Pro România s-ar putea să aibă o problemă, pentru că nu am semnale că ar fi preocupaţi de identificarea unor oameni care într-adevăr să reprezinte partidul la nivel local şi atunci ar putea avea un scor mai mic decât în sondaje. ALDE are o reţea bună electorală şi s-ar putea să avem o mică surpriză. Nu-mi dau seama de PMP, de cât de mult ar munci la nivel administrativ al partidului astfel să aibă candidaţi în toată ţara. Am uitat să vorbim despre UDMR. Ei probabil îşi vor lua primăriile pe care le au deja.
Reporter: - Credeţi că momentul 1 septembrie, când ar trebui majorate pensiile, ar putea influenţa scorurile din toamnă?
Marius Pieleanu: - PNL a trecut în linii mari testul pandemiei, dar vine testul şi mai dur al majorării semnificative a pensiilor. Înţeleg că va fi totuşi o creştere doar de 10%, nu de 40%. Dacă Guvernul Orban va şti să negocieze mediatic corect nemulţumirea posibilă iscată de creşterea nu aşa cum se aşteptau românii a pensiilor, atunci are o şansă în plus şi să crească. Mă aştept să vină cu un tip de comunicare în care vor fi creşteri etapizate, să se ajungă la 40% peste un an de zile. Dacă românii vor accepta aşa ceva, s-ar putea ca PNL să nu scadă în sondaje.
Reporter:- Cum consideraţi că a fost gestionată perioada de pandemie, inclusiv sub aspectul drepturilor şi libertăţilor?
Marius Pieleanu: - În ultimul sondaj Avangarde, mai mult de jumătate din populaţie declară că este de acord ca în pandemie să se limiteze drepturile şi libertăţile fundamentale. O parte majoritară dintre români spun că pentru a ieşi din pandemie trebuie să recurgem la orice manifestări de putere, chiar dacă ele încalcă la limită democraţia sau drepturile şi libertăţile. Pandemia a fost depăşită onorabil de Guvernul PNL. Nu există reproşuri majore, bâlbe uriaşe peste care populaţia să nu treacă. Sigur că nu a fost totul perfect, nu a fost de 10, dar undeva nota 7, nota 8 vor primi din partea populaţiei. Comunicarea din partea Guvernului a fost una bună. Sigur, cei care au comunicat mai mult au fost specialiştii din domeniul medical. Nu au politizat. Nici domnul Rafila, nici Raed Arafat, nici ministrul Tătaru. Nelu Tătaru este noua stea a politicii româneşti. Peste 35% dintre români spun că au încredere multă şi foarte multă în activitatea ministrului Sănătăţii.
