Sondaje de opinie: Putem avea încredere în ISSPOL?

A apărut de curând un sondaj de opinie făcut de ISSPOL și finanțat prin subscripție publică. Ideea este bună, realizarea...nu neapărat.

Cine este ISSPOL

Conform unui comunicat de pe site:

Institutul de Studii Sociale şi Politice (ISSPOL) este o instituţie ce (...) face parte din Grupul Cult alături de Cult Market Research o companie cu peste 7 ani experienţă în cercetarea de piaţă.

Deși nu este clar statutul juridic, textul sugerează că la baza ISSPOL stă în Cult Market Research. Această companie are un site, pe site o listă de clienți unde vedem că majoritatea sunt din domeniul privat. Asta nu este în sine ceva rău. Dar devine o problemă când combinăm cu alte informații.

Anume, dacă vedem scorurile partidelor în sondaj, observăm cum UDMR este grupat la alte partide, adică are sub 1%.

După cum am spus și în alte articol, este destul de obișnuit ca sondorii din București să subestimeze procentu UDMR din lipsa unor operatori de limbă maghiară. Dar dispariția unei întregi minorități etnice dintr-un sondaj este un element spectaculos.

Citiți și: De ce este UDMR subestimată în sondaje?

În zona studiilor comerciale este posibil (nu nepătat recomandabil) să lucrezi fără Harghita și Covasna. În zona studiilor sociale și politice nu.

Altă problemă metodologică

Update: Un reprezentant ISSPOL a clarificat într-o discuție pe Fabebook că aproximativ 3,5 % din oameni NU se încadrează în cele trei categorii menționate la acest punct. El a spus că frecvențele și procentele au fost calculate pe întreg eșantionul, iar segmentarea răspunsurilor pe categorii (culori) s-a făcut prin extrapolare. În opinia mea asta face ca analiza să fie mai corectă din punct de vedere metodologic, dar în același timp, face ca raportarea să fie inexplicabil de slabă.

ISSPOL își propune o segmentare a României în funcție de opinia (presupusă) vizavi de guvern. Este discutabil în ce măsură votul declarat din decembrie este totuna cu susținerea guvernamentală. Aici raportul trebuia să arate mai clar limitările metodei.

Dar alta e problema gravă. Dacă te uiți pe segmentare, nu este deloc clar unde merg cei ce au votat alte partide decât cele 4 menționate. În 2016, cu alte partide au votat 22% la Camera Deputaților, respectiv 19% la Senat. Practic un român din cinci. Chiar dacă admitem că aceștia s-au mai orientat spre cele trei partide, rămân destui despre care nu știm dacă sunt incluși sau nu în totaluri.

Unele rezultate bizare

17% din respondenți spun că au participat la manifestații

Presupunând că în țară se afla aproximativ 15 milioane de adulți cu drept de vot, asta ar însemna o prezență la manifestații de 2,5 milioane. Prin comparație, prezența maximă estimată este de 600 000 la nivelul țării și există motive să credem că este mult exagerată.

Citiți și:

• Câți au fost prezenți duminică în Piața Victoriei?
• Câți oameni încap în Piața Victoriei?

Faptul în sine ca mai mulți pretind ca participă decât participă cu adevărat nu este surprinzător, dată fiind tensiunea din spațiul public. Faptul că atât de mulți susțin că au fost la manifestații - adică atât de mulți mint -  îmi sugerează, mie cel puțin, că un număr de respondenți au intuit cumva că se așteaptă de la ei ceva civic și au răspuns în consecință.

Mai este și problema scorului PSD. Partidul înregistrează 53% intenție de vot (între cei ce exprimă o intenție). 8% peste votul din 2016 nu ar fi mult în vremuri obișnuite suntem imediat după alegeri). Dar...suntem în mijlocul unei crize de imagine PSD. Dacă, în ciuda crizei, oamenii se strâng în jurul partidului de guvernământ, de ce nu îi vedem și pe alte canale. Cum se face de exemplu că nu s-a găsit nici un șef de județ care să facă o manifestație convingătoare de susținere? Interpretarea datelor devine și mai complicată prin faptul că PMP și ALDE au scoruri minuscule. Asta deși... nu par să existe schimbări de comportament ale celor două partide.

Concluzii

Un sondaj făcu pe timp de criză este în mod natural ne-reprezentativ pentru ideile și comportamentele oamenilor post-criză. Pe lângă aceasta, în sondajul de față sunt probleme clare de metodologie.

Cu sau fără legătură cu aceste probleme, unele rezultate sunt greu de explicat. În acest sens, putem imagina două ipoteze complementare:

(1) Există erori majore de ponderare și sau eșantionare .

(2) Dintr-un motiv oarecare, respondenții au fost influențați de chestionar sau de operatorii telefonici și au dat răspunsuri excesiv de polarizate. Aici pot să existe erori în chestionar/aplicare... sau poate să fie pur și simplu ghinion.

Una peste alta, este imprudent să deducem performanța partidelor pe baza sondajului ISSPOL.