Premium
Fluxurile interne ale societăţilor care activează în industria financiar-bancară pot fi afectate de ritmul rapid al noutăţilor legislative, creşterea numărului raportărilor fiscale, digitalizarea administraţiilor fiscale, dar şi de intensificarea schimbului de informaţii între autorităţile fiscale române şi cele ale altor ţări, au susţinut specialiştii prezenţi la Forumul de fiscalitate, organizat de EY România.
Potrivit unui comunicat al EY România, remis joi AGERPRES, ritmul rapid al noutăţilor legislative, creşterea numărului raportărilor fiscale pot genera riscuri operaţionale sau reputaţionale, sancţiuni financiare, dar şi probleme în cadrul inspecţiilor fiscale.
Reexaminarea modelelor de operare, inclusiv a funcţiilor financiare şi fiscale, precum şi implementarea în mod accelerat a tehnologiei - aşa numita digitalizare - trec de la nivelul de deziderat, la cel de obligaţie. Aceasta a fost concluzia Forumului de fiscalitate dedicat exclusiv sectorului financiar-bancar "Fiscalitatea în sectorul financiar-bancar: o fotografie la minut şi proiecţii pentru viitor", organizat de EY România, potrivit Agerpres.ro.
"Schimbările majore intervenite în legislaţia financiar-bancară în ultimii ani, fie că este vorba despre Fişierul Standard de Audit Fiscal (SAF-T) sau de trecerea la IFRS, fie de Legea conformităţii fiscale a conturilor străine (FATCA) şi Standardul comun de raportare (CRS) sau DAC6 - raportarea aranjamentelor transfrontaliere, sunt raportări de transparenţă care au avut şi vor avea un impact puternic, resimţit de întregul sector financiar-bancar. Cu siguranţă viitorul va aduce alte noi raportări fiscale care vor influenţa puternic domeniul financiar-bancar - BEPS 2.0, DAC7, DAC8", a afirmat Andra Caşu, Partener Asociat, Liderul Departamentului de Impozite Directe şi Liderul Sectorului de Asistenţă Fiscală şi Juridică pentru Servicii Financiare pentru regiunea EY CESA.
În opinia sa, în viitor, industria financiar-bancară va trebui să acorde atenţie transformărilor digitale şi finanţărilor sustenabile.
"Calea urmată de politica fiscală a fost cea impusă de necesitatea de a corecta efectele negative ale măsurilor anterioare, pe care chiar autorii politicii fiscale le-au susţinut sau impus. Ceea ce este recomandat - ca politica fiscală să urmărească principiile sustenabilităţii. Fără să piardă din vedere creşterea economică sau solidaritatea, dar ele nu pot fi realizate fără sustenabilitate", a punctat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, caracterizând mediul fiscal cu care se confruntă societăţile financiar-bancare.
La rândul său, Graţiela Constantin, director în cadrul Departamentului de Asistenţă Fiscală în domeniul Serviciilor Financiare, EY România, a subliniat că, pentru a face faţă noilor şi din ce în ce mai numeroaselor obligaţii de raportare şi transparenţă, societăţile financiar-bancare trebuie să îşi revizuiască funcţia fiscală.
"Funcţia fiscală a unei societăţi poate aduce mai multă valoare atunci când are la dispoziţie tehnologie şi date avansate, deoarece e capabilă să proiecteze mai bine implicaţiile fiscale ale deciziilor de business, precum şi impactul modificărilor legislaţiei fiscale", a declarat aceasta.
Ea a arătat că, din perspectiva îndeplinirii obligaţiilor de raportare FATCA şi CRS, automatizarea, alături de revizuirea şi actualizarea procedurilor fiscale interne în funcţie de particularităţile legislaţiei precum şi implementarea unor programe de "training" pentru angajaţii instituţiilor financiare implicaţi în procesul de colectare de date şi analiza a conturilor - sunt câteva aspecte semnificative pe care instituţiile financiar-bancare ar trebui să le aibă în vedere cu prioritate.
"Faptul că autorităţile fiscale investesc deja masiv şi folosesc tehnologii noi va impune modificări similare şi în funcţia fiscală - automatizarea deja nu mai este 'nice to have', ci devine un 'must'. În plus, se adaugă şi presiunea de a oferi autorităţilor fiscale un volum mare de date, în timp real. Acestea conduc spre obligativitatea transformării funcţiei fiscale", a subliniat Graţiela Constantin.
Totodată, Andra Caşu susţine că "digitalizarea este cheia, raportarea şi conformarea fiscală devin din ce în ce mai provocatoare, în vreme ce departamentele fiscale, de fapt, ar trebui să se ocupe de acele elemente care aduc valoare adăugată, cu alte cuvinte pe crearea de plusvaloare pentru societăţile financiar-bancare".
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 40 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021. EY are peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
