Premium
În timp ce pandemia de COVID-19 se abătea asupra Italiei şi apoi a metropolei americane New York în martie, California, anticipând un val mortal de îmbolnăviri, a ordonat spitalelor să renunţe la procedurile medicale neurgente şi a convocat mii de lucrătorii medicali în ajutorul pacienţilor, notează joi Reuters.
Însă valul prognozat nu a venit. În schimb, costurile tuturor acestor pregătiri - ridicarea de spitale de campanie, dublarea numărului de rezerve de terapie intensivă, achiziţionarea de echipamente de protecţie - au dat o grea lovitură finanţelor spitalelor, simultan cu înjumătăţirea veniturilor în urma interzicerii procedurilor medicale neurgente, potrivit agerpres.ro.
Citește și: Iohannis, declarație controversată! Ce se întâmplă cu elevii bolnavi care nu pot susține examenele .
Măsurile luate au adus spitalele din cel mai populat stat american aproape de faliment, costându-le 14 miliarde de dolari şi obligându-le să concedieze mii de angajaţi medicali, conform Asociaţiei spitalelor din California.
Acum, sub dubla lovitură financiară, spitalele se luptă să se pregătească pentru un posibil nou val de infectări la toamnă şi îşi pun în mod serios întrebarea dacă nu cumva au fost excesiv de pregătite în prima fază.
Aşteptându-se să aibă nevoie de mii de doctori, asistente şi alt personal medical, California a făcut apel la un 'Corp sanitar' în martie, în care s-au înscris 95.000 de persoane.
Dintre cei care au răspuns apelului, mai puţin de 800 au fost angajaţi de stat, conform datelor compilate de Reuters.
'Cel mai rău lucru pe care îl puteam face era să fim insuficient pregătiţi. Din punctul de vedere al sănătăţii pacienţilor şi din cel al sănătăţii publice, trebuia să ne pregătim', a declarat dr. Sanjay Kurani, directorul medical al Centrului Medical din Santa Clara Valley, un sistem spitalicesc public care deserveşte Silicon Valley.
Sectorul cere acum statului ajutoare de 1 miliard de dolari, pentru a acoperi o parte din aceste costuri şi a-şi respecta obligaţiile financiare în următoarele câteva luni, şi alte 3 miliarde în noul an fiscal care începe la 1 iulie.
Cele mai afectate sunt spitalele care tratează mulţi pacienţi asiguraţi prin programele Medicaid, pentru săraci şi handicapaţi, şi prin Medicare, pentru pensionari.
Rezultatul a fost o teribilă ironie: într-o perioadă în care profesioniştii din sănătate tratează pacienţi infectaţi cu noul coronavirus şi, uneori, se îmbolnăvesc ei înşişi, alte mii şi-au pierdut mijloacele de subzistenţă prin concedieri şi şomaj parţial.
Citește și: Ministrul Justiției, reacție după decizia CSM: ‘La fel voi proceda și data viitoare’
'Este pur şi simplu un şoc să fii dat afară în mijlocul a tot ce se întâmplă', spune asistenta Tammy Wright, concediată de la Spitalul Palomar Health din comitatul San Diego.
Directorul executiv al unităţii, Diane Hansen, a explicat că spitalul se aşteaptă la pierderi de circa 12 milioane de dolari până în iunie, cu mult sub profitul anticipat de 20 milioane de dolari. Diferenţa ar fi fost şi mai mare dacă nu s-ar fi recurs la concedieri, spune ea.
Chiar şi înainte de pandemie, 38% dintre spitalele californiene - publice şi private - pierdeau bani după ani întregi de marje mici de profit şi fuziuni în acest sector.
Pentru alte 11%, marjele de profit oscilau în jurul lui zero, afirmă asociaţia spitalelor.
Reducerile bugetare lăsaseră deja spitalele cu puţine paturi şi echipamente suplimentare disponibile, spune Kerry Heinrich, directorul executiv al Centrului Medical Universitar Loma Linda, nonprofit, din comitatul San Bernardino.
La nivelul întregii Californii, spitalele vor primi 3,4 miliarde de dolari prin CARES Act (pachetul de stimulente economice votat de Congres în contextul epidemiei), adică 4% din suma alocată la nivel naţional spitalelor.
Pregătirile pentru primul val de COVID-19 au lăsat spitalele vulnerabile exact când se pregătesc pentru un altul, spun administratori.
'Către cine te uiţi când vine al doilea val? Te uiţi către spitale, dar toate au fost profund slăbite', conchide Kerry Heinrich.
