Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Cum se declară stare de alertă, ce înseamnă, cine ia deciziile: textul integral al OUG adoptată de Guvern

Radio ZU
stare de alerta

Guvernul Ludovic Orban a stabilit joi prin OUG cum se declară Starea de Alertă și cine ia deciziile.

1. Definiția Stării de alertă

„Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii”

2. Cum se declară Starea de alertă:

Starea de alertă se declară la nivel local, al municipiului Bucureşti, judeţean sau naţional, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situaţie de urgenţă, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 60 de zile.

  • Local: Comitetul local pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul prefectului, starea de alertă la nivel local, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia.
  • Județean: Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localităţi din judeţ ori la nivelul întregului judeţ, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia. Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul municipiului Bucureşti.
  • Național: Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul prim-ministrului, starea de alertă la nivelul mai multor judeţe ori la nivel naţional, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia.

3. Cine ia deciziile

În vederea adoptării deciziilor strategice necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de tipurile de risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie şi funcţionează Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, denumit în continuare Comitetul naţional, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, în calitate de preşedinte. Comitetul Naţional are trei vicepreşedinţi: ministrul cu atribuţii în domeniul afacerilor interne, ministrul cu atribuţii în domeniul administraţiei publice, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Comitetul Naţional este un organism interinstituţional format din miniştri sau secretari de stat desemnaţi de aceştia şi conducători ai instituţiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceştia, în funcţie de tipurile de risc gestionate sau funcţiile de sprijin repartizate în competenţă în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Prezentăm integral textul documentului:

„Având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice internaţionale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivel global, în care, potrivit datelor publicate de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, mai mult de 4 milioane de persoane au fost infectate şi peste 290 de mii au decedat, precum şi declararea ''Pandemiei'' de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la data de 11.03.2020,

Luând în considerare experienţa ţărilor grav afectate de evoluţia virusului şi măsurile care au avut impact pozitiv în limitarea răspândirii acestuia şi care au vizat acţiuni în planul sănătăţii publice, concomitent cu limitarea sau întreruperea activităţilor socioeconomice neesenţiale, fără de care celelalte acţiuni desfăşurate nu ar fi putut avea efectul scontat,

În contextul măsurilor adoptate la nivelul statelor europene, în principal cele limitrofe, dar şi cele cu comunităţi mari de cetăţeni români, inclusiv de instituire a unor stări excepţionale în scopul prevenirii răspândirii comunitare a infecţiei,

Având în vedere contagiozitatea extrem de înaltă a virusului care nu poate fi ţinută sub control în lipsa unor măsuri de protecţie pentru întreaga populaţie, proporţionale cu gradul riscului asociat evidenţiat de nivelul de manifestare al acestui virus la un moment dat,

Înţelegând că protejarea vieţii, în principal, şi a sănătăţii în subsidiar, ca drepturi fundamentale ale omului necesită, în context pandemic, asumarea unor măsuri, inclusiv normative, a căror aplicare să fie realizată fără echivoc, în timp real şi în scop pozitiv, fără a aduce atingere în substanţa drepturilor şi libertăţilor fundamentale,

Având în vedere deciziile europene privind protecţia civilă, în plus faţă de cele emise în context pandemic, potrivit cărora se constată creşterea semnificativă a numărului şi gravităţii situaţiilor de urgenţă naturale şi a celor provocate de om în ultimii ani şi dat fiind că situaţiile de urgenţă viitoare pot atinge cote extreme şi un grad mai ridicat de complexitate, cu consecinţe extinse şi pe termen mai lung, ca rezultat al schimbărilor climatice şi a interacţiunii potenţiale între mai multe pericole naturale şi tehnologice,

Având în vedere şi faptul că, pe fondul constatării pe teritoriul naţional, în mod concret, în ultima perioadă de timp, a unor manifestări climaterice violente, cu un grad ridicat de imprevizibilitate, care pun în pericol viaţa şi integritatea fizică a populaţiei şi care diminuează capacitatea de răspuns instituţional prin raportare la timpul de reacţie foarte scurt, devine tot mai importantă o abordare integrată a managementului situaţiilor de urgenţă, care să maximizeze capacităţile operative ale tuturor instituţiilor responsabilizate, inclusiv la nivel decizional, şi să înlăture pe cât posibil efecte negative,

Luând în considerare în special necesitatea simplificării mecanismului de luare a deciziilor şi de eficientizare a structurii de coordonare integrată, cu precădere a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul situaţiilor de urgenţă curente şi a celor de amploare şi de intensitate deosebite sau al dezastrelor cu impact deosebit de grav, produse pe teritoriul naţional - obiective care au în vedere inclusiv concluziile observatorilor interni şi internaţionali, participanţi la exerciţiile ''SEISM 2018'' şi ''EU MODEX 2018'',

Având în vedere imperativul eficientizării unor activităţi la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în domeniul aviaţiei, în sensul eficientizării activităţii de coordonare integrată a Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, din perspectiva componentei aeromedicale,

Ţinând cont de necesitatea prevederii unor structuri organizatorice şi funcţionale care să permită îndeplinirea tuturor atribuţiilor specifice din competenţa Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în concordanţă cu rolul şi locul acestei structuri în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,

Având în vedere intrarea în vigoarea a Regulamentului (UE) 2019/515 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 privind recunoaşterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.764/2008 şi necesitatea întăririi rolului de autoritate pe segmentul supravegherii pieţei mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor,

În vederea asigurării cadrului legal necesar notificării la Comisia Europeană a Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă ca organism de evaluare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii şi stabilirea personalităţii juridice pentru alte unităţi subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,

Întrucât neadoptarea măsurilor propuse poate genera consecinţe negative grave asupra fluxului informaţional-decizional, constând în aceea că, de la data producerii situaţiei de urgenţă şi până la desfăşurarea acţiunii de răspuns, este necesară desfăşurarea mai multor activităţi de informare a factorului decizional, de luare a deciziei şi de punere în aplicare a acesteia, activităţi care sunt asigurate din punct de vedere organizaţional de structuri specializate asupra cărora se exercită o relaţie de coordonare, astfel că inexistenţa acestor structuri specializate şi a coordonării lor integrate are impact direct în privinţa asigurării măsurilor de protecţie a populaţiei şi al eficienţei managementului situaţiilor de urgenţă şi al consecinţelor dezastrelor,

Ţinând cont de faptul că urgenţa reglementării rezultă din aceea că în data de 15 mai 2020 încetează efectele Decretului prezidenţial nr. 240/2020 de prelungire a stării de urgenţă pe teritoriul naţional, în timp ce obiectivul pentru care acesta a fost instituit, de refacere a stării de normalitate provizorie, trebuie urmărit în continuare, dat fiind că pericolul de răspândire a COVID-19 subzistă,

Înţelegând că aceasta este o situaţie extraordinară, dat fiind că, în continuare, viaţa şi sănătatea populaţiei sunt grav ameninţate, datele statistice prezentând evoluţii în acest sens, datorită caracterului imprevizibil al evoluţiei răspândirii COVID-19,

În considerarea faptului că elementele sus-menţionate vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

În temeiul art.115 alin.(4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.88 din 4 februarie 2014, aprobată prin Legea nr. 104/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul I, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

''(1) În cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se înfiinţează Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Departamentul, structură operaţională, fără personalitate juridică, cu atribuţii de:

a) coordonare integrată, cu caracter permanent, la nivel naţional, a activităţilor de protecţie civilă, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, inclusiv de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de urgenţă, în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, denumite în continuare UPU/CPU, precum şi în cadrul structurilor SMURD şi serviciilor publice de ambulanţă, până la internarea în spital sau externarea din UPU/CPU;

b) elaborare, coordonare şi evaluare metodologică a activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, în colaborare cu structurile specializate ale Ministerului Sănătăţii şi ale celorlalte instituţii sau structuri cu atribuţii în domeniu;

c) coordonare şi evaluare metodologică a activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul intervenţiilor de salvare montană şi în mediul subteran speologic, precum şi a activităţilor de căutare-salvare canină în domeniul situaţiilor de urgenţă, în colaborare cu structurile specializate cu atribuţii în domeniu.'

2. La articolul I, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin.(1 indice 1) - (1 indice 3), cu următorul cuprins:

''(1 indice 1) Departamentul asigură monitorizarea, controlul operaţional şi inspecţia activităţii structurilor aflate în coordonare sau coordonare operaţională, implementarea proiectelor cu finanţare externă în domeniul situaţiilor de urgenţă, protecţiei civile şi al cooperării civil-militare, pentru care Departamentul sau structurile din coordonare au calitatea de beneficiari, precum şi implementarea managementului calităţii în cadrul structurilor din subordonare/coordonare şi coordonare operaţională.

(1 indice 2) Departamentul asigură, sub coordonarea ministrului afacerilor interne, comunicarea publică în domeniul situaţiilor de urgenţă şi al dezastrelor, potrivit domeniilor de competenţă ale structurilor aflate în coordonare sau coordonare operaţională.

(1 indice 3) Procedura de elaborare, coordonare şi evaluare metodologică precum şi evaluare a activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, se stabileşte prin ordin comun a ministrului afacerilor interne şi al ministrului sănătăţii. '

3. La articolul I, partea introductivă a alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

''(3) La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, coordonează'':

4. La articolul I alineatul (3), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

b) Inspectoratul General de Aviaţie, cu excepţia misiunilor de ordine publică care sunt coordonate de către secretarul de stat pentru ordine publică.

5. La articolul I, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Departamentul coordonează operaţional serviciile de ambulanţă judeţene, respectiv Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, UPU/CPU, serviciile publice Salvamont şi Salvaspeo şi activităţile de căutare-salvare canină în domeniul situaţiilor de urgenţă.

6. La articolul I, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin.(4 indice 1) şi (4 indice 2), cu următorul cuprins:

(4 indice 1) Departamentul, Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România şi Corpul Român Salvaspeo elaborează şi emit proceduri operaţionale comune în domeniul coordonării operaţionale şi metodologice precum şi a evaluării formării profesionale.

(4 indice 2) Departamentul colaborează cu Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România, cu Corpul Român Salvaspeo şi cu asociaţiile de căutare-salvare canină în domeniul situaţiilor de urgenţă în vederea coordonării metodologice şi evaluării activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă, precum şi a exerciţiilor la nivel naţional, regional sau transfrontalier în domeniul intervenţiilor de salvare montană şi în mediul subteran speologic.'

7. La articolul I, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) În exercitarea atribuţiilor, Departamentul foloseşte personal încadrat în condiţiile legii, inclusiv prin detaşare, din cadrul Ministerului Sănătăţii, precum şi din alte instituţii publice, după caz.

8. La articolul I, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5 indice 1), cu următorul cuprins:

(5 indice 1) În vederea realizării atribuţiilor specifice, Departamentul are în componenţă structuri funcţionale înfiinţate prin ordin al ministrului afacerilor interne.

9. La articolul I, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6) În exercitarea atribuţiilor, Departamentul colaborează cu celelalte ministere, autorităţi şi instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

ART. II. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, litera f) se abrogă.

2. La articolul 2, după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins:

n) coordonarea operaţională - totalitatea măsurilor dispuse şi a acţiunilor desfăşurate de către factorii de decizie premergător şi pe timpul gestionării unei situaţii de urgenţă, în vederea organizării intervenţiei şi utilizării capabilităţilor disponibile într-o concepţie unitară, pentru atingerea obiectivelor stabilite.

3. La articolul 4 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

b) declararea stării de alertă;

4. La articolul 4, alineatele (2)-(6) se abrogă.

5. După articolul 4, se introduc şase noi articole, art.4 indice 1 - 4 indice 6 , cu următorul cuprins:

Art. 4 indice 1 . - Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii.

Art. 4 indice 2 . - (1) Starea de alertă se declară la nivel local, al municipiului Bucureşti, judeţean sau naţional, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situaţie de urgenţă, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

(2) Starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menţinerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

(3) Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menţinerea unui răspuns amplificat.

(4) În aplicarea alin. (1) - (3) se analizează cumulativ următorii factori de risc:

a) amploarea situaţiei de urgenţă, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, al municipiului Bucureşti, judeţean sau naţional;

b) intensitatea situaţiei de urgenţă, respectiv viteza de evoluţie, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate;

c) insuficienţa şi/sau inadecvarea capabilităţilor de răspuns;

d) densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;

e) existenţa şi gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.

Art. 4 indice 3 . - (1) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul prefectului, starea de alertă la nivel local, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia.

(2) Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localităţi din judeţ ori la nivelul întregului judeţ, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia. Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă declară, cu acordul ministrului afacerilor interne, starea de alertă la nivelul municipiului Bucureşti.

(3) Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul prim-ministrului, starea de alertă la nivelul mai multor judeţe ori la nivel naţional, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia.

(4) Hotărârile privind declararea, prelungirea sau încetarea stării de alertă se fundamentează în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 4 indice 1 de către grupurile de suport tehnico - ştiinţific constituite pe tipuri de risc.

Art. 4 indice 4 . - La declararea stării de alertă şi pe durata acesteia comitetele pentru situaţii de urgenţă hotărăsc aplicarea, în condiţiile legii, a uneia sau mai multor măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns, pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor şi pentru diminuarea impactului tipului de risc.

Art. 4 indice 5. - Hotărârile prin care se declară ori se prelungeşte starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind:

a) baza legală;

b) perioada stării de alertă;

c) măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns, asigurarea rezilienţei comunităţilor şi diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condiţiile concrete de aplicare şi destinatarii acestor măsuri;

d) instituţiile şi autorităţile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz.

Art. 4 indice 6. - (1) Măsurile aplicate pe durata stării de alertă potrivit art.4 indice 4 se reevaluează în cazul instituirii stării de urgenţă potrivit art. 93 din Constituţia României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 4 indice 1 .

6. La articolul 6, după litera a) se introduce o nouă literă, lit.a indice 1), cu următorul cuprins:

a indice 1) Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă;

7. La articolul 7, alineatul (1), litera a indice 1) se modifică şi va avea următorul cuprins: a indice 1) Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă.

8. La articolul 7, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt organisme interinstituţionale cu rol decizional în managementul situaţiilor de urgenţă, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.

9. Articolul 8 indice 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) În vederea adoptării deciziilor strategice necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de tipurile de risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie şi funcţionează Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, denumit în continuare Comitetul naţional, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, în calitate de preşedinte.

(2) Comitetul Naţional are trei vicepreşedinţi, după cum urmează:

a) ministrul cu atribuţii în domeniul afacerilor interne;

b) ministrul cu atribuţii în domeniul administraţiei publice;

c) şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

(3) Comitetul Naţional este un organism interinstituţional format din miniştri sau secretari de stat desemnaţi de aceştia şi conducători ai instituţiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceştia, în funcţie de tipurile de risc gestionate sau funcţiile de sprijin repartizate în competenţă în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

(4) În cazul situaţiilor de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului Naţional se asigură prin Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei.

(5) Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului naţional.

10. La articolul 8 indice 1, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:

(6) Directorul general al Direcţiei generale management operaţional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, au calitatea de membri ai Comitetului Naţional.

(7) Organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

11. La articolul 15, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) La nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, al municipiilor - cu excepţia municipiului Bucureşti -, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunelor se constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare centre operative.

(2) La Secretariatul General al Guvernului, precum şi la ministerele şi instituţiile publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin complexe în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, stabilite prin hotărâre a Guvernului, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentă.

12. Articolul 15 indice 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art.15 indice 1 (1) - Atunci când comandantul acţiunii este şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau persoana desemnată de acesta, coordonarea operaţională a situaţiilor de urgenţă la nivel naţional se realizează prin Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei, care asigură suportul decizional pentru Comandantul acţiunii la nivel naţional şi pentru Comitetul Naţional.

(2) Organizarea, funcţionarea şi componenţa Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

13. La articolul 20, literele a) şi c) se abrogă.

14. La articolul 20, după litera n) se introduce o nouă literă, lit. o), cu următorul cuprins:

o) propune Guvernului spre aprobare, Metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situaţii de urgenţă / la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

15. La articolul 20, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

f) hotărăşte, în baza propunerii şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, solicitarea/acordarea de asistenţă internaţională în cazul situaţiilor de urgenţă cu impact deosebit de grav, potrivit angajamentelor internaţionale asumate de România, cu avizul prim-ministrului şi informarea prealabilă a Preşedintelui României.

16. La articolul 22, litera c) se abrogă.

17. La articolul 23, litera c) se abrogă.

18. La articolul 24, litera c) se abrogă.

19. După articolul 24, se introduce un nou articol, articolul 24 indice 1, cu următorul cuprins:

Art. 24 indice 1 - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) coordonarea, în sistem integrat, a acţiunilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă;

b) informarea operativă a ministrului afacerilor interne, a prim-ministrului României şi a preşedintelui României, după caz, asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă sau a producerii situaţiilor de urgenţă;

c) monitorizarea, controlul operaţional şi inspecţia activităţii structurilor aflate în coordonare sau coordonare operaţională;

d) coordonarea activităţilor, la nivel naţional, în domeniul rezilienţei comunităţilor;

e) integrarea acţiunilor de prevenire, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă;

f) implementarea proiectelor cu finanţare externă în domeniul situaţiilor de urgenţă, protecţiei civile şi al cooperării civil-militare;

g) implementarea managementului calităţii în sistemul naţional de urgenţă;

h) coordonarea metodologică şi evaluarea activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii;

i) colaborarea cu instituţiile abilitate în asigurarea coordonării metodologice şi evaluării activităţilor de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul intervenţiilor de salvare montană şi în mediul subteran speologic;

j) coordonarea activităţilor de acordare, solicitare şi/sau primire a asistentei / sprijinului internaţional în cazul situaţiilor de urgenţă de amploare;

k) elaborarea şi supunerea spre aprobarea organismelor competente strategia naţională de dezvoltare a Sistemului National de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

l) coordonarea activităţii metodologice de formare în unităţile de învăţământ din cadrul structurilor aflate în coordonare;

m) comunicarea publică în domeniul situaţiilor de urgenţă şi al dezastrelor, sub coordonarea ministrului afacerilor interne, potrivit domeniilor de competenţă ale structurilor aflate în coordonare sau coordonare operaţională.

20. La articolul 25, litera o) se modifică şi va avea următorul cuprins:

o) coordonează planificarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă la nivel naţional.

21. La articolul 31, alineatele (1) şi (2) se abrogă.

22. La articolul 35, alineatul (2) se abrogă.

23. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 42. - (1) Hotărârile prin care se declară, se prelungeşte sau încetează starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar cele prin care se declară, se prelungeşte sau încetează starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, se publică în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective şi intră în vigoare la data publicării.

(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) se aduc neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la adoptare şi sunt retransmise în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de alerta. (3) Hotărârile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate în condiţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

ART. III. - Ordonanţa Guvernului nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată prin Legea nr.363/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Inspectoratul General este condus de un inspector general, numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, care este ajutat de un prim-adjunct şi doi adjuncţi, numiţi prin ordin al ministrului afacerilor interne.

2. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) În subordinea Inspectoratului funcţionează instituţii de învăţământ, studii şi experimentări, unităţi şi subunităţi specializate, baze, ateliere şi depozite de asigurare tehnica, logistica şi de reparaţii.

(2) In structura serviciilor de urgenţă profesioniste sau a unităţilor prevăzute la alin. (1) pot funcţiona unităţi de cazare a personalului şi a membrilor lor de familie pe timpul cât se află în misiune, concedii de odihnă sau tratament medical.

(3) Unităţile prevăzute la alin.(1), care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 187 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot dobândi personalitate juridică prin ordin al ministrului afacerilor interne.

ART. IV. - Articolul 7 din Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 22 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 7. - (1) Coordonarea în domeniul protecţiei civile se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

(2) Controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile se asigură, la nivel central, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel local, de către inspectoratele judeţene şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti Ilfov.

ART. V. - În cuprinsul actelor normative în vigoare denumirea 'Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă' şi acronimul 'CNSSU' se înlocuiesc cu denumirea 'Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă' şi, respectiv, cu acronimul 'CNSU'.

ART. VI. - Ordinul ministrului afacerilor interne şi al ministrului sănătăţii privind stabilirea procedurii de elaborare, coordonare şi evaluare metodologică a activităţii de formare profesională şi de educaţie continuă în domeniul asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, prevăzut la art. I alin. (13 ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014, astfel cum a fost modificat prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se emite în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

ART. VII. - (1) În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministrul afacerilor interne, precum şi conducătorii ministerelor, autorităţilor şi instituţiilor publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, modifică şi/sau completează ori propun Guvernului spre aprobare, după caz, actele normative subsecvente emise în aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit modificărilor şi completărilor aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă.

(2) Până la intrarea în vigoare a modificărilor şi/sau completărilor prevăzute la alin. (1), se aplică prevederile actelor normative subsecvente emise anterior, în măsura în care nu contravin Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. VIII. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se republică în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare".

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.