'Statul paralel' din Guvernul Dăncilă / COMENTARIU

Scandalul declasificării protocoalelor cu SRI nu a ocolit Palatul Victoria, ba din contră. Povestea este lungă, încurcată și din puzzle lipsesc multe piese dar poate tocmai de aceea merită spusă.

Cu aproape un an în urmă, în redacțiile de știri ajungea un comunicat de presă la Guvern:

• „Având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru România ca stat democratic în care funcţionează separaţia puterilor în stat, precum şi poziţia oficială exprimată astăzi de Administraţia Prezidenţială, premierul Viorica Dăncilă solicită desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului” (16 martie 2018)

A fost momentul în care premierul a pornit o cruciadă publică anti-protocoale. În debutul ședinței de Guvern din 21 martie 2018, Dăncilă spunea că a cerut Ministerului Justiţiei să desecretizeze „protocoalele SRI cu alte instituţii”.

Insist pe afirmațiile premierului ca să scot în evidență discrepanța dintre euforia de la început și ce s-a întâmplat pe urmă.

Pe 11 aprilie, într-o emisiune la Antena 3, premierul vorbește despre „un moment T zero”.

• „Din prima clipă poziţia mea a fost pentru desecretizare, consider că trebuie să pornim de la un moment 'T0', din care să înlăturăm toate aceste lucruri legate de protocoale de lucru care nu sunt normale într-o democraţie. Vorbesc cu miniştrii din cabinetul meu mâine, să verifice acolo unde sunt protocoale şi acolo unde sunt, ele să fie desecretizate", a declarat ea.

Nu se știe dacă premierul le-a mai cerut până la urmă miniștrilor să dea în vileag protocoalele.

Dar ce se știe este de râs.

Culmea ironiei este că singurul protocol care a apărut public este unul încheiat între SRI și Ministerul Dezvoltării pe vremea când ministerul era condus de Liviu Dragnea.

În rest, ministerele au tăcut și subiectul a intrat în uitare.

Fac precizarea că protocolul cu SRI nu era semnat de Dragnea, dar parcă cineva și-a bătut joc de liderul PSD.

Pe 24 iulie, Liviu Dragnea are o zvâcnire și le bate obrazul miniștrilor dar face apel, elegant, și la memoria premierului.

• „Din câte ştiu eu, sunt peste 100 şi ceva de protocoale semnate cu SRI de către ministere şi alte instituţii. Eu cred că doamna prim-ministru şi Secretariatul General al Guvernului ar trebui să facă o analiză serioasă şi să vadă care protocoale de genul acesta nu sunt fireşti şi nu sunt legale. Din câte ştiu eu s-a cerut la toate ministerele să se dea această situaţie şi cred că în perioada următoare se va face această analiză şi se va cere SRI să fie de acord cu desecretizarea. Cred că ar fi bine ca SRI să accepte să desecretizeze tipul acesta de protocoale pe cybersecurity, că nu văd ce mari informaţii putem da noi ca stat român la alţii, ca să se termine cu legendele acestea", spunea Dragnea la Parlament.

În continuare, ministerele tac.

„Momentul T zero” rămâne doar o declarație de presă și nimic mai mult.

Revin cu observația că Dragnea a fost singura „victimă” publică a declasificării cerute de premier.

Iată ce spunea pe 15 aprilie 2018 și senatorul PNL Ioan Chirteș, membru al comisiei parlamentare de control a activității SRI, citat de Mediafax, despre protocoalele secrete:

• „În general, protocoalele sunt și cu aproape toate ministerele. De exemplu, pe sistemele informatice, infrastructurile critice, în domeniul siguranței cibernetice, Serviciul Român de Informați și acolo se ghidează multe. De exemplu, SRI-Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sau SRI-Ministerul Economiei”

Pe de altă parte, liderul PSD nu a stat după miniștri și analiza promisă în Palatul Victoria.

O fi avut el o premoniție sau nu.

Dragnea a depus în Parlament un proiect de lege alături de Călin Popescu Tăriceanu și Mircea Drăghici, în iunie 2018.

• „Lege privind declasificarea unor documente. „Art.1. (1) Prin derogare de la prevederile art.24 din Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, se declasifică Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr.17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate având ca temei sau sunt încheiate în conformitate ori în baza Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr.17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor”, spune proiectul Dragnea - Tăriceanu - Drăghici.

În toamna anului trecut, PSD plusează și îi cere Vioricăi Dăncilă să dea OUG „pentru ca efectele acestor protocoale nenorocite sa fie sterse”, așa cum s-a exprimat chiar Liviu Dragnea, pe 9 septembrie.

Premierul nu a zis nici da, nici ba.

Cert este că Guvernul nu a dat OUG.

• „S-a cerut Guvernului si premierului si ministrului Justitiei sa se gaseasca solutiile pentru ca efectele acestor protocoale nenorocite sa fie sterse. Nu trebuie sa o mai lungeasca mult. Sa se dea posibilitatea ca cei nevinovati sa nu mai plateasca costul vanatorii de vrajitoare! In ce tara mai avem doua treimi dintre magistrati cu dosare la DNA? Cum sa creada romanul ca judecatorul e liber sa il judece? E un procent urias de romani care cred ca pot ajunge sa ajunga in puscarie nevinovati”, spunea Liviu Dragnea.

Șeful comisiei SRI, Claudiu Manda anunța și el pe 13 septembrie, după audierea directorului SRI, Eduard Hellvig, că serviciul secret a semnat, începând din 1990, peste 560 de protocoale sau acorduri, dintre care 137 sunt active.

Manda a spus că după 1990 SRI a avut protocoale cu toate ministerele din fiecare guvernare, potrivit unei relatări din Adevărul.

În octombrie se află că Ministerul Justiției are două protocoale clasificate cu SRI. Ați mai auzit ceva de ele?

„La nivelul Ministerului Justiţiei există două protocoale clasificate încheiate între Ministerul Justiţiei şi Serviciul Român de Informaţii. Primul protocol de colaborare încheiat exclusiv pe problema Prevenirii şi Combaterii Terorismului, iar al doilea protocol reprezintă organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului”, a transmis ministerul.

• „Verificăm să vedem cine şi în ce condiţii au fost semnate”, spunea atunci Tudorel Toader, citat de Agerpres.

Toader nu a mai anunțat ce s-a întâmplat cu „ievaluarea”.

Între timp, proiectul de lege al lui Dragnea-Tăriceanu-Drăghici cu declasificarea protocoalelor ajunge la vot final în Parlament. Unul dintre inițiatori are o declarație cu tîlc.

Vă îndemn să citiți declarația făcută pe 13 noiembrie 2018, în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterile pe marginea legii.

Sublinierea îmi aparține.

„Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbesc şi în numele Grupului parlamentar al PSD, dar şi ca iniţiator la această iniţiativă legislativă.

Şi vreau să vă spun, din start, că această lege prevede declasificare, în primul rând, pentru că plecăm de la Hotărârea CSAT nr. 17/2005, în baza căreia s-au semnat protocoalele.

Dragi colegi de la USR,

Protocoalele le-au adăugat la lege, de aceea le declasificăm, de aceea le desecretizăm, ca să vedem ce conţin ele. Vă aduceţi aminte de bilanţul la care a participat şeful Serviciului Român de Informaţii cu Direcţia Naţională Anticorupţie, în care se vorbea de peste 300 de echipe operative mixte, care au conlucrat pentru "înfăptuirea" justiţiei, prin dosarele pe care le-au construit? De ce vă temeţi să ne uităm la aceste protocoale? De ce vă este frică? Haideţi să le vedem!

Spuneţi că este vulnerabilă din punct de vedere constituţional?

Spuneţi că ar fi trebuit să facă emitenţii această declasificare?

Aduceţi-vă aminte că doamna prim-ministru Viorica Dăncilă a ieşit şi a spus public că Hotărârea nr. 866/2015, de declasificare, trebuie iniţiată de toţi emitenţii. Din acel moment, din care le-a cerut public să facă acest lucru, nimeni, niciun emitent nu a făcut niciun pas în această direcţie.

Şi atunci, noi, Parlamentul, ce să facem? Să stăm, să privim indiferenţi la ceea ce se întâmplă? Poliţia politică să se desfăşoare în continuare cu... peste 500.000 de cetăţeni care au fost afectaţi de astfel de probe neaduse în instanţă pe care inculpaţii nu au avut şansa să le vadă, nu au avut şansa echilibrului de arme? Magistraţii nu au avut valoarea fundamentală de independenţă, nu au avut şansa ca procurorii să stea departe de pupitru, în timpul în care procurorii deja aduceau acele mape galbene, cu probe aşa-zise făurite de echipele operative mixte şi pe baza cărora judecătorii luau decizii care afectau familii şi destine. Vreţi, în continuare, să mergem în acest fel?

Eu însumi am avut şi am la apel un dosar de peste 300.000 de file, în care ar fi trebuit să fie probe.

Un coleg de-al dumneavoastră, de aici - ştie dumnealui cine - a venit aici, la tribună, şi a spus: "Mircea Drăghici nu are calitatea să vorbească, pentru că este urmărit penal şi urmează să fie în puşcărie opt ani şi jumătate, pentru că aşa cer procurorii".

Între timp, s-a demonstrat că acele probe nemaipomenite erau doar nişte interceptări, transcrise greşit, interpretate greşit, pe siguranţă naţională, şi Înalta Curte de Justiţie a decis achitarea tuturor inculpaţilor, inculpaţii fiind tot volumul de PSD-işti din judeţul Argeş care trebuia să meargă la puşcărie. De ce? Pentru că aşa gândise cineva. Vi se pare că aşa este normal? Să vă spunem câţi dintre inculpaţi au murit între timp? Să vă spunem câtă durere a fost în sufletele familiilor noastre?

De aceea am iniţiat această lege, pentru că eu sunt parlamentar, sunt ales de către cetăţeni şi nu am dreptul, în faţa lor, după ce mi-au dat votul, să stau în bancă şi să fiu indiferent la ceea ce se întâmplă. Nu pot să fiu indiferent la ceea ce se întâmplă. Am trecut şi în programul nostru de guvernare "dreptate până la capăt"!

Vă mulţumesc”.

Ajungem la ce vedem acum în spațiul public.

Curtea Constituțională a hotărât, pe 30 ianuarie, că legea „în ansamblul său, este neconstituțională”.

• „Curtea a reținut că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispozițiilor art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competență a autorității executive, singura autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor. În raport de această soluție, care vizează legea în ansamblul său, Curtea nu a mai analizat celelalte critici de neconstituționalitate formulate”, potrivit comunicatul de presă al CCR.

Așadar, puterea executivă, adică Guvernul, este autoritatea cu competență în domeniul declasificării.

Dar Guvernul aruncă „pisica” la CSAT și spune că dreptate până la capăt se poate face doar cu acceptul lui Klaus Iohannis și a șefilor de servicii secrete.

În punctul de vedere transmis Parlamentului, Viorica Dăncilă a apreciat că desecretizarea hotărârii CSAT nu se poate realiza decât de CSAT.

Concluzia lui Dăncilă, 17 septembrie 2018:

Coaliția de guvernare trebuie să găsească acum „cea mai bună şi rapidă soluţie” pentru declasificarea protocoalelor SRI, a spus miercuri președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.

• „CCR nu a hotărât că protocoalele ar fi legale, ci numai că legea privind declasificarea este ilegală. Protocoalele, în continuare, toţi juriştii consideră că sunt ilegale şi trebuie găsită cea mai bună soluţie şi cea mai rapidă pentru a declasifica aceste protocoale. Deci, CCR nu are obiecţiuni faţă de problema de fond, ci numai faţă de formula de legiferare, pe care o consideră neconstituţională", a afirmat Tăriceanu, miercuri, la Senat.

Adică o luăm de la început.

Protocoalele ministerelor cu SRI sunt tot sub cheie.