Premium
Departamentul de Stat al SUA a anunțat într-o declarație oficială încetarea embargoului asupra armelor impus guvernului cipriot grec în 1974. Potrivit Statelor Unite, Nicosia ar fi îndeplinit condițiile necesare pentru a putea primi material de război produs în Statele Unite, începând cu anul fiscal 2023, după aprobarea în octombrie a unei modificări a regulamentului privind traficul internațional de arme.
Anul viitor, așadar, guvernul de la Nicosia va putea achiziționa și material militar din Statele Unite, depășind astfel restricțiile impuse de Washington în 1987 pentru a favoriza reconcilierea diplomatică a celor două părți ale insulei, împărțită din 1974 între ciprioții- greci şi ciprioții turci. Până în prezent, însă, eforturile de a ajunge la un compromis între Grecia și Turcia, respectivii sponsori ai celor două guverne ale insulei, nu au dat rezultatele dorite şi din cauza agravării disputei dintre Ankara și Atena pe tema estului Mediteranei.
În ultimii ani, relațiile dintre Grecia și Turcia au devenit din ce în ce mai tensionate din cauza pretențiilor ridicate de Turcia asupra unor insule aparținând oficial Atenei, însă disputa afectează și exploatarea resurselor prezente în largul coastei Ciprului și la care Ankara nu vrea să renunțe. O problemă care a devenit și mai de actualitate acum, când UE caută surse alternative de aprovizionare cu energie diverse de cele ale Rusiei, izolată la nivel diplomatic de la începutul războiului din Ucraina. Prin apele din fața Ciprului ar fi trebuit să treacă EastMed, gazoductul conceput pentru a conecta Israelul de Grecia prin intermediul insulei și care ar fi oferit Turciei un rol marginal în partida energetică mediteraneană. Un scenariu deloc pe placul președintelui Recep Tayyip Erdoğan, care dorește în schimb să facă din țara sa un hub regional de gaze pentru a crește ponderea geopolitică.
Vestea încetării embargoului asupra Ciprului nu face decât să crească tensiunea dintre insulă și Turcia, aceasta din urmă fiind îngrijorată de consecințele pe care le-ar putea avea alegerea americană asupra definirii echilibrului în regiune. Potrivit ministrului turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, acţiunea SUA va avea efecte negative asupra negocierilor pentru viitorul insulei şi va duce la o cursă a înarmărilor a guvernului de la Nicosia, subminând astfel pacea şi stabilitatea în Marea Mediterană. Complet diferit comentariul președintelui cipriot grec, Nicos Anastasiades, care vede în încheierea embargoului un semn al consolidării relațiilor dintre Nicosia și Washington şi în domeniul securității.
O consolidare care soseşte cu puţine luni înainte de începutul lui 2023, un an decisiv din punct de vedere politic pentru estul Mediteranei. Anul viitor vor fi alegeri în Grecia, Cipru și Turcia, iar toți cei trei lideri aflați în prezent la putere încearcă să exploateze situația din mare nostrum în avantajul lor pentru a urca în sondaje, valorificând sentimentul naționalist al cetățenilor lor. Cu rezultate diferite. De-a lungul anilor, Erdoğan s-a concentrat foarte mult pe creșterea puterii turce pe arena internațională, investind în politica externă pentru a-și ridica țara cel puţin la rolul de putere regională, iar acum exploatează războiul din Ucraina pentru a extinde influența turcă în străinătate. În același timp, premierul grec Kyriakos Mitsotakis se concentrează pe sentimentul anti-turc al unei părți a populației, acționând ca apărător al intereselor greco-cipriote din Marea Mediterană și identificând Turcia drept inamicul care trebuie ținut la distanță în mare nostrum. De aici și satisfacția exprimată și de ministrul de externe Nikos Dendias cu privire la ridicarea embargoului asupra armelor asupra Ciprului, considerat fundamental pentru îmbunătățirea relațiilor dintre Nicosia și SUA.
Însă sfârșitul restricțiilor la exporturile de război spune multe și despre starea relațiilor dintre Washington și Ankara. De la începutul președinției lui Biden până în prezent, s-a asistat la recunoașterea de către SUA a genocidului armean, la excluderea Turciei din programul F-35 la care se adaugă ezitarea Congresului vizavi de vânzarea de noi F-16, la creșterea investițiilor americane în baze militare grecești și, cel mai recent, la călătoria președintelui Camerei, Nancy Pelosi, în Armenia. Toate elemente care arată că în Marea Mediterană, SUA înclină mai mult spre guvernul grec și cipriot decât spre cel turc. Turcia continuă să rămână un aliat cheie al blocului occidental în alte scenarii, nu în ultimul rând în cel ucrainean, iar atât Ankara, cât și Atena fac parte din Alianța Atlantică.
O confruntare deschisă, sau o creștere excesivă a tensiunii între cele două țări nu este de conceput pentru vârful NATO și nici pentru Statele Unite, mai ales într-un moment în care unitatea frontului atlantic este esențială pentru contracararea Rusiei.
