DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Sunt romii principala cauză a fenomenului mamelor minore? Nu prea (ANALIZĂ)

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a făcut o serie de declarații controversate în ceea ce privește rolul etniei în apariția sarcinilor la femei minore. Cităm din declarații:

E un sofism foarte ieftin să spui că o fată de etnie romă sau o fată care a fost abuzată sexual sau o fată care a abandonat școala, care trăiește fără părinții ei, plecați în străinătate și care, bineînțeles că intră într-o derivă morală, au ajuns în situația nefericită de a fi gravide din cauza lipsei de educație sexuală .

Declarațiile au stârnit o serie de reacții publice, inclusiv o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea discriminării făcută de E-Romnja și Centrul Filia. Totuși, în declarații, dl Bănescu este încă prudent. Apărătorii săi, însă, insistă asupra "evidenței" problemei și, prin urmare, relevanței spuselor purtătorului de cuvânt.

Cât de răspândit, însă, este fenomenul maternității minorelor la romi. Este destul de greu de calculat la zi deoarece în mai multe cercetări statistice nu se colectează etnia persoanelor, aceasta fiind considerată informație sensibilă. Din fericire pentru scopurile noastre, recensământul nu suferă de asemenea corectitudine politică. Din ne-fericire, datele sunt agregate puțin bizar. Să pornim, însă, de la ce avem și să vedem cum estimăm mai departe.

În tabelul de mai jos vedem cum la recensământ au fost înregistrate aproape 7000 de femei rome cu copil, însemnând 27% din femeile din acea grupă de vârstă. La aceasta, prin extrapolare, am mai adăugat aproape 500 de mame de etnie nedeclarată, despre care am presupus că ar putea fi rome.

content-image

Sursă: date recensământ (s_vol2_t19) și calcule proprii.

Doar că pe noi nu ne interesează grupa de vârstă 15-19 ci 12-17. Un studiu UNICEF ne oferă informați despre distribuția vârstelor la o care o femeie romă a născut primul copil. Această distribuție nu este tocmai ce ne trebuie nouă și folosirea ei duce la anumite inexactități, probabil în sensul supraprecierii numărului de mame (în sensul în care din eșantion fac parte femei din generații mai vechi care, prezumabil, făceau copii mai devreme). Dar, alegând să avem mai degrabă o aproximare ușor grosieră a ce ne interesează decât un calcul foarte bun a ceea ce nu ne interesează, am calculat un procent de corecție de 0,62 însemnând (mame 12-17)/(mame 15-19). Reiese tabelul următor.

content-image

Sursă: date recensământ (s_vol2_t19) și calcule proprii.

Astfel, undeva sub 5000 de mame de etnie romă ar fi minore. Totalul mamelor din țară, conform Digi24 , este de 26 000. Digi spune că trendul este unul de creștere ceea ce înseamnă că la momentul recensământului trebuie să fi fost ceva mai puține. Dar pe cifrele de mai sus doar 18% din mamele minore sunt de etnie romă.

Pe de altă parte, este de notorietate publică că numărul romilor este subestimat în recensământ. Doar că... ar fi o greșeală să credem că romii declarați și romii nedeclarați sunt una și aceeași populație socială. Ca să îi spui recenzorului, de jenă, că ești român sau maghiar trebuie să poți trece în ochii acestuia ca român sau maghiar. Adică să fii mai alb la față, mai urban, mai înstărit, etc. Dar hai să zicem că în realitate avem de două ori mai multe mame rome decât la recensământ. Adică cam 36%. O pondere însemnată și spectaculoasă. Dar care nu împiedică următoarea frază să fie adevărată: pentru că în țară avem mult mai mulți români decât romi, fenomenul mamelor minore este preponderent românesc. Ouch.

Dar restul cauzelor identificate de dl Bănescu? Ajungem imediat acolo. Până atunci să observăm, însă, că fenomenul mamelor minore are un puternic caracter rural. Conform datelor recensământului, 2,7%din  femeile 15-17 din mediul urban sunt mame. În rural procentul este de 3 ori mai mare: 7,45%. Cifre mai precise am calcula dacă am avea date defalcate pe ani dar nu am cerut de la INS în interesul celerității.

Să mergem mai departe și să...

...analizăm celelalte cauze "sociologice" identificate de dl Bănescu

Din paragraful citat mai sus, și din paragraful următor, am identificat 5 cauze, redate mai jos în ordinea menționării. Unele cauze sunt menționate de două ori.

  1. Etnia romă (x2)
  2. Abuz sexual
  3. Abandon școlar (x2)
  4. Plecarea părinților în străinătate
  5. Lipsa accesului la informare virtuală, deci pe Internet (sic), în mediul rural.

Abuzul sexual poate conduce, evident, la sarcină. Dar numărul lor nu este probabil suficient de mare pentru a influența statistica. Problema este și mai complicată la abandonul școlar. Evident că multe mame, probabil majoritatea, abandonează școala. Dar pentru ca să vedem cauzalitatea funcționând în sensul sugerat de dl Bănescu ar fi de dorit să avem date privind statutul școlar în momentul conceperii copilului. Mă îndoiesc că așa ceva există și, dacă există, mă îndoiesc că dl Bănescu a folosit aceste date când a pregătit intervenția.

Astfel ajungem la punctul 4, plecarea părinților în străinătate. Problema este că această cauză ar cam merge în răspăr cu situația migrației pe medii de locuire. Am spus mai sus că procentul mamelor tinere este de trei ori mai mare la sat decât la oraș. Dar cu migrația se întâmplă invers. Conform unor date publicate pe Monitorul Social procentul emigranților din mediul urban este de aproape trei ori  mai mae decât al celor din mediul rural.

content-image

În sfârșit, ajungem la  lipsa accesului la Internet în rural. Dl Bănescu nu putea nici să ocolească problema ruralului și nici să o admită. Dacă o ocolea bătea la ochi, dacă o admitea veneau oamenii răi și observau că ruralul este tocmai leagănul a ce a mai rămas din societatea tradițională și locul unde oamenii merg mai des la Biserică. Așa s-a ajuns la lipsa Internetului car Internet, în mod rar, este menționat ca o influență pozitivă. The things we do for love...

Numai că viziunea dlui Bănescu despre rural precede apariția dispozitivelor mobile și ieftinirea calculatoarelor. Conform BRAT, în 2015 82% din tinerii 14-24 din mediul rural foloseau Internetul.

La 14 ani probabil nu toți adolescenții au voie să utilizeze gazele în gospodărie, dar 89% din ei utilizează Internetul! (BRAT 2015)

Dacă luăm în considerare și efectele de difuziune putem conchide cu certitudine că lipsa accesului la Internet nu este în general o problemă. Nu discutăm aici comunitățile izolate - acolo poate apărea lipsă de acces dar cauzele sunt mai profunde.

*

Astfel, există o problemă în ceea ce privește mamele rome minore dar nu aceasta determină cu preponderență fenomenul la nivel național, orice ar zice dl Bănescu și, mai ales, susținători săi. În România fenomenul mamelor minore este preponderent românesc și rural ceea ce, oricum ai întoarce-o, nu are cum să fie pe placul (ultra)conservatorilor.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.