Premium
Executivul Uniunii Europene a afirmat joi că ar trebui să li se permită statelor membre să-i trimită pe unii solicitanţi de azil înapoi în Grecia de la jumătatea lunii martie 2017, Bruxellesul sperând că acest demers va contribui la restabilirea politicii blocului comunitar în materie de migraţie care a eşuat în timpul afluxului în masă de străini anul trecut, relatează agenţia Reuters, conform agerpres.
În baza regulilor UE, prima ţară de intrare a migranţilor este responsabilă de gestionarea cererilor de azil, dar sistemul a eşuat anul trecut în Grecia, principala poartă de intrare în Europa pentru mai mult de un milion de refugiaţi şi migranţi.
Citeşte şi: Orban pune paie pe foc în România: 'Pe 1 decembrie nu avem ce sărbători. Suntem sinceri'
Incapabilă să facă faţă situaţiei, Grecia i-a lăsat pe mulţi dintre ei să traverseze teritoriul său pentru a merge în Germania şi către alte ţări bogate ale UE, încălcând regulile blocului comunitar. Aceasta a determinat statele membre de pe ruta migraţiei să-şi închidă treptat frontierele, blocând mulţi migranţi în Grecia, care depune eforturi pentru a le acorda adăpost corespunzător.
Comisia Europeană a estimat joi că Grecia şi-a ameliorat situaţia în ce priveşte cazarea şi înregistrarea solicitanţilor de azil sosiţi pe teritoriul său.
Executivul comunitar a recomandat să li se permită statelor membre ale UE să-i trimită înapoi în Grecia pe solicitanţii de azil care intră în acest mod în Uniune şi care au pătruns mai adânc în Europa de la jumătatea lunii martie şi în continuare. Recomandarea nu se aplică în cazul celor care au făcut deja această călătorie.
''Aceasta va descuraja şi mai mult intrarea ilegală şi deplasările ulterioare şi va reprezenta un pas important spre revenirea la un sistem de funcţionare normală'', a afirmat Frans Timmermans, vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Bulgaria se teme de un nou val de migranţi venit din Turcia
Politica UE privind azilul şi zona sa de liberă circulaţie în interior au eşuat anul trecut, în timp ce afluxul necontrolat de migranţi şi refugiaţi a provocat dispute aprinse între state ale UE privind modul de gestionare a acestor probleme.
Disputele au rămas nerezolvate şi peste 62.000 de persoane sunt încă în Grecia, cu toate că un acord încheiat de UE cu Turcia în martie a dus la reducerea numărului de nou-sosiţi.
Eşecul este în mare parte din cauza reticenţei din partea statelor UE de a lua persoane din Grecia şi Italia pentru a ajuta la procesarea cererilor de azil şi de a atenua povara celor două state aflate în prima linie a frontului migraţiei.
Până în prezent, ceva mai mult de 8.200 de persoane au fost mutate din Grecia şi Italia către alte state ale UE în baza unui plan ce prevede relocarea a 160.000 de persoane şi care expiră în septembrie 2017. Comisia Europeană a făcut apel la statele UE să-şi intensifice acţiunile.
Citeşte şi: Veste bună pentru ucraineni şi georgieni. Uniunea Europeană se pregăteşte să ridice VIZELE
''Scopul nostru este de a-i muta din Grecia şi din Italia pe toţi cei care sunt eligibili pentru relocare în decursul anului viitor'', a declarat comisarul european pentru migraţie Dimitris Avramopoulos.
Bruxellesul pune condiţii suplimentare privind returnarea persoanelor după luna martie, spunând că Grecia ar trebui să ofere confirmări individuale privind un tratament corect pentru toate persoanele returnate şi că minorii neînsoţiţi nu vor fi deloc returnaţi.
Cotele obligatorii de refugiaţi fac acum obiectul unei dispute între statele UE care doresc să-şi reformeze regulile comune problematice privind azilul.
Citeşte şi: Rusia şi-a amplasat armament de ultimă generaţie la graniţa vestică
Potrivit Comisiei Europene, numărul de persoane care au sosit din Turcia în Grecia a fost în medie de 92 pe zi din martie, comparativ cu miile de nou-sosiţi zilnic înainte de încheierea acordului cu Ankara. Începând din martie 2016, 1.187 de persoane au fost returnate din Grecia în Turcia.
În baza acordului cu Turcia, care pare acum fragil din cauza tensiunilor din relaţiile cu Ankara ca urmare a represiunii în Turcia după puciul eşuat din iulie, Bruxellesul a afirmat că a cheltuit 677 milioane de euro din cele trei miliarde de euro promise ca ajutor pentru refugiaţii aflaţi în Turcia.
