DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Tendinţe ale consumului cultural în pandemie: 35% dintre români au citit cărţi, iar 88% au ascultat muzică pe diferite dispozitive

Museikon
carte veche

Mai mult de o treime dintre români au citit cărţi în 2020, iar 88% dintre ei au ascultat muzică pe diferite dispozitive, arată rezultatele studiului „Tendinţe ale consumului cultural în pandemie”, potrivit news.ro.

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a anunţat rezultatele parţiale ale celui mai recent studiu „Tendinţe ale consumului cultural în pandemie”, sondaj de opinie care reflectă intenţia respondenţilor de a desfăşura activităţi culturale în spaţiul public şi non-public pe parcursul anului 2020.

Datele oferite sunt prezentate în comparaţie cu rezultatele „Barometrului de Consum Cultural” ediţia 2019. Barometrul este disponibil în format digital pe site-ul INCFC, precum şi pe platforma Culturadata Interactiv.

Privite complementar, cele două studii reflectă în ce măsură a afectat pandemia interesul românilor de a participa la activităţi culturale în spaţiul public, reflectând totodată diferenţele înregistrate în privinţa consumului cultural non-public în anul 2020, comparativ cu anul 2019, anterior declanşării pandemiei.

Citește și: Fața nevăzută a CORUPȚIEI - Un robot pentru dezinfecția cu ultraviolete a mediului cumpărat deși NU ERA NRVOIE de el la preț supraevaluat

În ceea ce priveşte consumul de teatru, dacă anul trecut 27% dintre respondenţi declarau că au mers la teatru, în 2020 doar 22% dintre respondenţi intenţionau să meargă la teatru în spaţiu închis şi 43% intenţionau să participe la spectacole de acest tip în aer liber (indiferent de situaţie sau dacă situaţia generată de pandemie ar rămâne la fel sau s-ar îmbunătăţi).

Referitor la consumul de cinema în spaţiul public, în 2019, 34% dintre respondenţi declarau că au mers la cinematograf, iar în anul 2020 doar 22% dintre respondenţi intenţionau să meargă la cinematograf în spaţiu închis şi 40% intenţionau să participe la proiecţii în aer liber (indiferent de situaţie sau dacă situaţia generată de pandemie ar rămâne la fel sau s-ar îmbunătăţi).

Studiul „Tendinţe ale consumului cultural în pandemie” s-a concentrat şi pe identificarea practicilor de consum cultural non-public în perioada de izolare şi abordează problematica decalajelor digitale. Astfel, poate fi observată o creştere a procentului celor care au declarat că în 2020 au citit mai multe cărţi şi au ascultat mai multă muzică.

Dacă în anul 2019 22% dintre respondenţi au declarat că au citit cărţi, anul acesta 35% dintre respondenţi au menţionat acest lucru. În anul 2020, 88% dintre respondenţi au ascultat muzică (pe diferite dispozitive) comparativ cu 74%, în 2019.

O atenţie deosebită a fost acordată consumului de programe radio-TV şi diferenţelor înregistrate în comparaţie cu perioada anterioară declanşării pandemiei. Respondenţii au menţionat că în anul 2020 au vizionat mai multe filme artistice şi seriale TV (79%) comparativ cu 2019 (76%), mai multe filme de animaţie (40% faţă de 31%, în 2019), emisiuni de divertisment (76% faţă de 69%, în 2019) şi emisiuni pentru copii (38% faţă de 25%, în 2019).

Rezultatele studiilor au fost discutate joi seară în cadrul Conferinţei Naţionale a Managerilor Culturali.

La dezbaterea „Viitorul consumului cultural”, Adrian Majuru, director general al Muzeului Municipiului Bucureşti, a vorbit despre dorinţa publicului de a găsi un echilibru într-un refugiu cultural: „Sunt foarte interesat de maniera în care vom putea găsi instrumente cât se poate de apropiate de aşteptările celor care caută un răspuns legat de viaţa lor – fie că este vorba despre profesia lor, ceva ce vor să schimbe în comportamentul lor, poate caută chiar vocabular nou, caută o soluţie de salvare care, adesea, se strecoară într-un mesaj cultural”.

Aura Corbeanu, director executiv Festivalul Naţional de Teatru (FNT), şi-a exprimat speranţa pentru un mediu cultural în care să învăţăm unii de la ceilalţi: „Sunt convinsă că începând cu 2021 vom descoperi în teatrul românesc forme – şi aici nu mă refer numai la estetică, ci la modul de abordare şi relaţionare cu publicul – forme speciale care se adresează secolului în care trăim”.

Sesiunea „Practici manageriale din domeniul culturii în pandemie”, care a avut loc în prima parte a zilei de joi, a reunit câţiva dintre managerii instituţiilor de cultură într-un dialog despre măsurile şi activităţile alternative implementate de la începutul crizei sanitare de instituţiile publice de cultură.

Călin Dan, directorul general al Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, a declarat: „Nu mai există artă digitală pentru că totul e digital în jur. Totul este digital în viaţa noastră zilnică, toate funcţiile şi facilităţile vin pe acest canal. Acolo nu poţi să faci artă. Şi, dincolo de acest lucru, nu poţi folosi acest canal în mod inflaţional”.

Gianina Cărbunariu, director general al Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ, a accentuat o altă perspectivă din care poate fi văzută activitatea culturală în pandemie: „La un moment dat, ne-am dat seama că n-ar fi rău să ne gândim la un alt concept: think outside the building şi că acesta e momentul în care chiar putem experimenta, chiar putem ieşi să jucăm în alte spaţii. Cred că e un moment bun să intrăm în dialog cu arhitectura spaţiului public, chiar cu un alt tip de artist care creează pentru astfel de spaţii”.

„Tendinţe ale consumului cultural în pandemie” constituie un sondaj de opinie care urmăreşte să releve consumul cultural în contextul pandemiei COVID-19 şi prezintă intenţia respondenţilor de petrecere a timpului liber, în spaţiul public, în perioada iulie – decembrie 2020, precum şi comparaţii cu nivelul de consum înregistrat în anul 2019.

Eşantionul este reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia de peste 18 ani. Volumul aproximativ este de 1.000 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, iar structura eşantionului a inclus: genul, vârsta, nivelul de educaţie, mărimea localităţii (oraşe de peste 200 mii locuitori, oraşe între 100 şi 200 mii locuitori, oraşe între 30 şi 100 mii locuitori, oraşe sub 30 mii locuitori, comune) şi sub-regiunile de dezvoltare.

„Barometrul de Consum Cultural 2019. Experienţa şi practicile culturale de timp liber” se bazează pe un sondaj de opinie realizat în perioada 08.07.2019 – 29.08.2019 pe un eşantion naţional de 1.236 de persoane cu vârste de peste 18 ani. Marja teoretică de eroare la nivelul eşantionului a fost de +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.