Septembrie a fost o lună plină pentru comunitatea romă din România.
În primul rând, organizațiile noastre din toată țara au organizat, pe 13septembrie, comemorarea a 81 de ani de la Deportarea romilor în Transnistria, un subiect considerat multă vreme tabu, chiar în cadrul etniei noastre. Acum știm însă, și trebuie să le amintim tuturor, măcar o dată pe an, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple niciodată.
Pe tot parcursul anului 1942 și sporadic în 1943, aproximativ 25.000 de romi, dintre care jumătate copii, au fost deportați de regimul Antonescu în Transnistria. Dintre aceștia, în jur 11.000 nu au mai supraviețuit, din cauza foamei, a bolilor și a frigului pe timpul iernii.
Romii nomazi din România anilor '40 au fost deportați cu toții, în timp ce din rândul celor „stabilii” au fost vizați cei cu cazier, fără loc de muncă, sau cei care erau considerați „nefolositori” societății.
Potrivit raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România - Comisia Elie Wiesel, măsura deportării a fost apanajul guvernului condus de Ion Antonescu și a unora din colaboratorii săi, neexistând o susținere populară a deportării, cel puțin în privința romilor sedentari.
Autorii Raportului notează că motivele reale ale deportărilor ar fi putut fi reprezentate de politica etnică a regimului Antonescu. „Obţinerea omogenității etnice a țării, prin transferul în afară al minoritarilor şi aducerea în țară a românilor din țările vecine a fost o preocupare pentru guvernul român de atunci”, notează documentul.
Romii nomazi erau cei care, inclusiv după secolele de sclavie, își păstraseră cel mai bine identitatea, nu se amestecau, și se căsătoreau doar în interiorul grupului, fiind considerați o amenințare la puritatea neamului românesc.
Acum știm însă toate aceste lucruri, și trebuie să le amintim tuturor, măcar o dată pe an, pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple niciodată.
Tot în ideea afirmării identității noastre, la începutul lunii a avut loc în Piața Mică din Sibiu Festivalul Meșteșugarilor Romi, menit să contribuie la promovarea produselor confecționate de către meșteșugarii romi, la promovarea culturii și a tradițiilor romilor, inclusiv prin intermediul muzicii tradiționale, a dansurilor cu specific și a portului tradițional rom.
Fie ei căldărari, rudari, lăutari sau argintari, meșteșugarii romi și-au propus și au reușit să-și transmită deprinderile și cunoștințele către generația tânără și restul publicului interesat. Chiar dacă unele din vechile îndeletniciri meșteșugărești nu-și mai găsesc utilitatea practică în zilele noastre, ele fac parte din patrimoniul cultural național și merită să fie cunoscute.
Nu în ultimul rând, aș vrea să menționez proiectul „Zorale Rroma”, lansat luna acesta la Craiova de către Asociația Centrul Rromilor "Amare Rromentza, prin care un număr de 20 de liceeni romi din Craiova vor beneficia de instruire pentru conștientizare și mobilizare etnică și vor realiza un film pe tema identității culturale rome.
Proiectul este finanțat de Agenția Națională pentru Rromi și are sprijinul filialei Dolj a Partidei Romilor Pro Europa, precum și al autorităților locale.
Comentează