Premium
Avocatul Toni Neacșu se declară convins că recentele condamnări ale abuzurilor din justiția ultimilor ani de către Curtea Constituțională nu vor rămâne fără efecte pe planul dreptului penal. Infracțiunile sunt descrise până la detaliu în deciziile CCR, susține Neacșu, care subliniază că până acum nu a văzut sesizări din oficiu ale parchetelor pentru autorii actelor care au produs abuzurile „teribile” din justiție. În acest context, Toni Neacșu susține că tehnic trebuie mers chiar mai departe, făcând trimitere la Curtea penală Internațională de la Haga.
„Sunt convins că recentele condamnări ale abuzurilor din justiția ultimilor ani de către Curtea Constituțională nu vor rămâne fără efecte pe planul dreptului penal. Rar mi-a fost dat să vad infracțiuni de abuz în serviciu mai clare decât cele care rezultă din motivările Curții Constituționale. Infracțiunile, în conținutul lor constituiv, sunt descrise până la detaliu în deciziile CCR. Până acum n-am văzut sesizări din oficiu ale parchetelor pentru autorii actelor care au produs abuzurile teribile din justiție, așa cum au fost arătate de CCR, dar probabil nu e timpul trecut.
MARE ATENȚIE! Acești români NU mai primesc PENSIE
Cred însă, tehnic, că trebuie mers chiar mai departe.
Unele dintre cele mai grave infracțiuni din Codul penal sunt infracțiunile contra umanității.
Într-una din modalitățile ei, infracțiunea constă în PERSECUTAREA UNUI GRUP SAU A UNEI COLECTIVITĂŢI DETERMINATE, prin PRIVARE DE DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI sau PRIN RESTRÂNGEREA GRAVĂ A EXERCITĂRII ACESTOR DREPTURI, pe motive de ordin politic ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional.
Pedeapsa este detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani.
Pe plan internațional astfel de fapte sunt de competența Curții penale internaționale, cu sediul la Haga, recunoscută de România prin Legea nr. 111/2002.
Statutul Curții penale internaționale definește persecutarea ca fiind DENEGAREA CU INTENŢIE ŞI GRAV DE DREPTURI FUNDAMENTALE CU VIOLAREA DREPTULUI INTERNAŢIONAL, din motive legate de identitatea grupului sau colectivităţii care face obiectul acesteia.
Prin mai multe decizii, instanța de jurisdicție constituțională supremă în Romania, Curtea Constituțională, cea care garantând supremația constituției este și garantul respectării drepturilor și libertăților fundamentale așa cum sunt recunoscute în România și în dreptul internațional a constatat deja restrîngerea gravă, sistematică și intenționată a exercitării unor drepturi fundamentale. Atât prin decizia referitoare la completele de 5 de la ICCJ cât și prin cea referitoare la neconstituționalitatea Protocoalelor cu SRI, dar și prin altele cum este cea referitoare la neconstituționalitatea mandatelor de securitate națională pentru infracțiuni de corupție, Curtea Constituțională a stabilit încălcarea gravă a dreptului la un proces echitabil, astfel cum este recunoscut ca drept fundamental pe plan internațional.
Încălcarea, respectiv restrângerea gravă a drepturilor fundamentale s-a făcut față de o categorie determinată de persoane, respectiv cele care sunt de competența de judecată a Completelor de 5 judecători de la ÎCCJ. Aceasta înseamnă în special înalți demnitari, parlamentari, miniștri, judecători și procurori ș.a. La fel se poate spune și despre cei abuzați în justiție prin intermediul protocoalelor secrete cu SRI-ul, pentru că este vorba tot despre o categorie socială determinată, politicieni, oameni de afaceri, mari investitori, în special români de altfel, altfel spus persoanele de competența DNA.
Abuzurile împotriva drepturilor fundamentale, sistematice și intinse pe o perioadă începând din 2009 (data semnării Protocolului neconstituțional) până în prezent, au fost realizate în exercitarea atribuțiilor de serviciu de către șefii unor autorități si instituții ale statului român, SRI, ÎCCJ, DNA sau PICCJ, învestite cu autoritatea de stat.
Față de toate acestea mă întreb dacă Secția specială pentru anchetarea judecătorilor și procurorilor din cadrul Parchetului general sau Parchetul general va observa gravitatea și amplitudinea încălcării drepturilor fundamentale în România, constatată dincolo de orice îndoială de Curtea Constituțională, și vor face încadrarea juridică corectă.
Nu mai vorbim doar de simple infracțiuni de abuzuri în serviciu, care constau tocmai în îngrădirea unor drepturi și libertăți ale cetățenilor în exercitarea atribuțiilor în serviciu, ci de ceva mult mai grav, o acțiune concentrată, deliberată și de amploare de persecutare a unor categorii sociale prin intermediul justiției.”, scrie Neacșu, într-o amplă postare pe Facebook.
