În judeţul Timiş s-au născut, în primele zece luni ale anului, aproape 500 de bebeluşi prematuri, proveniţi din sarcini de sub 37 de săptămâni, rata prematurităţii rămânând relativ constantă comparativ cu anul trecut, menţinându-se la 9% din naşteri, a declarat, marţi, pentru AGERPRS, şefa Secţiei de Neonatologie a Maternităţii Spitalului Municipal Timişoara, dr. Gabriela Olariu.
Potrivit acesteia, la nivel naţional, se înregistrează cea mai scăzută natalitate din ultima sută de ani.
"În maternităţile din Timişoara nasc femei din judeţul Timiş, dar şi din judeţene vecine, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, astfel că există variaţii regionale. Anual, avem în jur de 3.100 de naşteri, cele mai multe fiind din Timiş şi în jur de câte 500 din celelalte judeţe. Din aceste naşteri, în jur de 8,9% - 9% sunt prematuri, din sarcini de sub 37 de săptămâni. Avem şi mortalitate neonatală, care a fost anul trecut de 3,4 la mie, iar acum, în uşoară creştere, de 3,6 la mie. Totuşi, mortalitatea neonatală în judeţul Timiş este mai scăzută decât media naţională, beneficiind de asistenţă medicală superioară. Decesele neonatale apar în general la prematuri foarte mici sau cu patologii grave, incompatibile cu viaţa. Sunt foarte rare astfel de cazuri, unul, două pe an. Aproximativ 20% dintre gravide sunt cu risc ridicat, 'in utero'. Se întâmplă şi naşteri la domiciliu, rare, în special în mediile sociale precare, uneori cu consecinţe grave", a detaliat neonatologul Gabriela Olariu.
Pentru îmbunătăţirea îngrijirii nou-născuţilor, cele două maternităţi de stat din Timişoara ("Dr. Dumitru Popescu", a Spitalului Municipal şi Bega, a Spitalului Judeţean) derulează programul ATI (Acţiune Prioritară pentru Terapie Intensivă) pentru dotarea cu dispozitive de terapie intensivă şi un proiect PNRR pentru dotarea cu echipamente performante pentru îngrijirea nou-născuţilor, potrivit medicului.
"În acest sens, avem, de exemplu, screeningul oftalmologic pentru copiii născuţi sub 32 de săptămâni, fiind urmăriţi de oftalmolog şi trataţi cu terapie laser dacă este necesar pentru retinopatie de prematuritate", punctează dr. Gabriela Olariu.
Principalele cauze ale deceselor neonatale sunt infecţiile materno-fetale, malformaţiile incompatibile cu viaţa şi prematuritatea extremă, cu feţi foarte mici, sub 500 grame, de 24 de săptămâni. Sunt cazuri în care medicul recomandă întreruperea sarcinii, dar mama refuză, iar bebeluşul se naşte cu malformaţii, unele incompatibile cu viaţa.
"În clinica noastră se face un diagnostic prenatal foarte bun, iar femeile pot veni pentru internare de o zi gratuită şi li se fac ecografii trimestriale. Un caz real: s-a pus diagnosticul de o malformaţie congenitală cumplită, bebeluşul s-a născut fără calotă craniană (nu avea creier deloc). I s-a explicat mamei, dar ea şi-a dorit copilul. Un alt caz, fătul avea şi o malformaţie cerebrală şi una cardiacă. Nici în România şi nici în Austria nu s-a putut interveni, pentru că erau incompatibile una cu cealaltă, dar noi nu putem interveni în decizia de întrerupere a sarcinii", a declarat dr. Gabriela Olariu.
În ultimii ani, multe femei amână sarcina până la vârste mai înaintate şi apoi recurg la fertilizarea in vitro care a mai crescut cu 1%-2% rata de prematuritate, dar principalul motiv al naşterilor precoce rămâne neurmărirea sarcinii, potrivit neonatologului.
"Cel mai mic bebe care a ajuns la noi a avut 540 de grame, venit din Mehedinţi, s-a născut pe câmp şi era plin de paie. Când avem astfel de bebeluşi, de câte 500 de grame, ne uităm zilnic la parametrii lor ca la cotele apelor Dunării, le calculăm caloriile şi ne gândim ce să le mai facem să se dezvolte", a explicat dr. Gabriela Olariu.
Neonatologul a menţionat că pentru îngrijirea prematurilor, spitalul dezvoltă conceptul Family Center, prin care părinţii sunt implicaţi activ în îngrijirea prematurului, învăţând să-l îngrijească, pentru a putea răspunde nevoilor copilului acasă după externare.
O problemă rămâne atitudinea unor părinţi faţă de vaccinarea micuţilor.
"Unii părinţi sunt reticenţi sau refuză vaccinarea, uneori din cauza influenţei soţului. Medicii discută cu ei şi le cer să-şi asume în scris decizia, explicând riscurile şi importanţa vaccinării", a punctat dr. Gabriela Olariu.
Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, Cornelia Bubatu, a precizat, pentru AGERPRES, că la nivelul judeţului, de la începutul anului şi până în prezent, au fost raportate 55 de decese la copiii cu vârsta sub un an.
"În judeţ, sunt şapte unităţi sanitare publice şi două unităţi private care au secţie de Neonatologie. Trendul deceselor la copiii cu vârsta sub 12 luni a fost în acest an descendent, înregistrându-se 55 de cazuri faţă de anul trecut, când au fost raportate 61 de decese. Nu au fost raportate decese în unităţi sanitare private", a arătat Cornelia Bubatu.
Potrivit neonatologului, marea problemă rămâne natalitatea tot mai scăzută, la nivel naţional, în 2024 înregistrându-se cel mai mic număr de naşteri din ultima sută de ani.
"În anul 2012, natalitatea a fost de 189.783 de nou născuţi, iar în 2024 erau cu 40.000 mai puţini, la nivel naţional, ajungând la 149.612, fiind cea mai mică natalitate în ultima sută de ani, cauzată de factori sociali, economici şi medicali", concluzionează neonatologul Gabriela Olariu.
Comentează