Amnistia, grațierea și ordonanțele de urgență pe tema justiției au devenit cei trei elefanți cu care se “luptă” președintele Klaus Iohannis de la preluarea guvernării de către coaliția PSD-ALDE. “Balaurul cu trei capete” a fost întreținut de retorica venită în ultimii doi ani de la Ministerul Justiției, descrisă cel mai bine prin celebra sintagmă “altă întrebare”, repetată ironic și neinspirat de către Florin Iordache, ministrul justiției în perioada respectivă.
În ambele tabere, cei trei elefanți au fost prezentați în mod intenționat într-o nuanță eminamente electorală, semnificația celor trei teme fiind treptat golită de sens, Paradoxal, chiar dacă cei trei elefanți au fost demonizați și prezentați ca fiind adversari ai statului de drept, dezbaterea aplicată asupra celor trei teme a ocupat un loc marginal în spațiul public.
Pregătind terenul pentru un nou mandat la Cotroceni, președintele Iohannis și-a construit strategia electorală în jurul ideii că este singurul politician care luptă împotriva corupției, principala provocare fiind aceea de a menține vie emoția de la Colectiv.
Până în acest punct, strategia electorală l-a ajutat pe Iohannis să contabilizeze electoral de pe urma criticilor îndreptate împotriva coaliției PSD-ALDE. Scenariul convocării unui referendum pe tema justiției se înscrie în această logică, însă indiferent de rezultat, președintele Iohannis a înregistrat deja un eșec electoral, campania pentru referendum nereușind să reaprindă emoția pentru lupta împotriva corupției.
Dincolo de modul ambiguu în care au fost formulate întrebările pentru referendum, principala problemă este reprezentată de momentul în care președintele Iohannis a decis să-l introducă pe agenda publică. Suprapunerea referendumului peste alegerile pentru Parlamentul European a îngreunat coalizarea partidelor din opoziție alături de Iohannis. Un moment mult mai oportun ar fi fost reprezentat de primul tur al alegerilor prezidențiale, interesul mult mai ridicat al electoratului pentru acest scrutin oferind candidatului Iohannis o șansă mult mai mare pentru a se erija în apărător al luptei împotriva corupției.
Prezența în campanie doar alături de PNL l-ar putea însă costa pe Iohannis locul în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în cazul în care cvorumul la referendum nu va fi îndeplinit. USR, PMP și chiar PNL și-ar îndrepta atenția către un alt prezidențiabil care să fie capabil să hiperbolizeze imaginea balaurului cu trei capete.
Indiferent de scenariu, asistăm la politizarea excesivă a unor instrumente constituționale care asigură funcționarea statului de drept. Amnistia, grațierea și ordonanțele de urgență, acești trei elefanți care au devenit “o modă” în campania electorală, sunt instrumente fără de care statul de drept nu ar putea funcționa. Într-adevăr, utilizarea acestor prerogative în interes personal este extrem de nocivă, dar, în același timp, reticența absolută de a le utiliza este la fel de dăunătoare.
Autor: Vladimir Adrian Costea