Tunisia şi UE au încheiat un 'parteneriat strategic' în domeniul migraţiei

Uniunea Europeană (UE) şi Tunisia au încheiat în weekend un ”parteneriat strategic” care se concentrează asupra luptei împotriva imigraţiei fără acte şi care este menit să susţină totodată această ţară nord-africană împotriva unor grave dificultăţi economice, relatează AFP.

Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a salutat un acord care va permite ”investirea într-o prosperitate împărtăţită” şi a evocat ”cinci piloni” - inclusiv forate importanta problemă a migraţiei.

Tunisia este principalul punct de plecare - alături de Libia - a mii de migranţi care traversează partea centrală a Mării Mediterane către UE.

Premierii italian Giorgia Meloni şi olandez Mark Rutte au însoţit-o pe conducătoarea europeană, după o primă vizită, în urmă cu o lună, a acestui trio, în care au propus acest parteneriat.

Cei cinci piloni sunt ”stabilitatea macro-economică, comerţul şi investiţiile, tranziţia energetică verde, apropierea între popoare, migraţia şi mobilitatea”, precizează  într-un comunicat Comisia Europană.

Protocolul acestui acord marchează ”o nouă etapă importantă în rezolvarea crizei migraţiei în mod integrat”, a salutat Meloni, care l-a invitat pe preşedintele tunisian Kais Saied să particvipe, duminica viitoare, la Roma, la un Summit al Migraţiilor.

Se prevede o extindere a programului de schimb Erasmus la Tunisia şi un ajutor în valoare de 65 de milioane de euro pentru 80 de şcoli.

În partea energetică, liderii europeni au subliniat că Tunisia este vizată în proiecte de cablu de fibră optică submarin şi de cablu electric care urmează să lege cele două maluri ale Mării Mediterane.

Pa acest plan, UE vrea să susţină dezvoltarea energiilor regenerabile în această ţară din Magreb care dispune de ”un potenţial uriaş”, a subliniat Ursula von der Leyen.

Potrivit lui Meloni, parteneriatul Tuniei cu UE ”poate fi considerat un model de stabilire de noi relaţii cu Africa de Nord”.

În privinţa migraţiei, Rutte a estimat că acordul va permite o ”controlare mai bună a imigraţiei neregulate”.

Saied a evocat acest dosar în faţa omologilor săi şi a îndemnat la ”un acord colectiv privind imigraţia inumană şi operaţiunile de deplasare (forţată) de către reţele criminale”.

”Tunisienii le-au dat acestor migranţi tot ceea ce se poate oferi, cu o generozitate nelimitată”, a pledat Saied, aprig criticat din cauza modului în care sute de migranţi au fost arestaţi în Tunisia şi apoi ”deportaţi”, potrivit unor ONG-uri, către zone neospitaliere la frontierele cu Algeria şi Libia.

Mărturii telefonice la AFP şi înregistrări video trimise unor ONG-uri în Tunisia arată că femei şi copii au fost abandonaţi în mijlocul deşertului fără apă, hrană sau adăpost.

Paza de Coastă libiană a declarat duminică AFP că a salvat cel puţin 70 de migranţi care rătăceau, la temperaturi insuportabile şi fără niciun ajutor, într-o zonă de frontieră între cele două ţări.

Un discurs tot mai deschis xenofob s-a răpândit în Tunisia după ce Saied - care şi-a arogat puteri depline în iulie 2021 - a denunţat în februarie imigraţia clandestină şi a evocat ”hoarte de migranţi subsaharieni” veniţi, în opinia sa, ”să schimbe alcătuirea demigrafică” a ţării sale.

Concret, acordul Bruxellesului cu Tunisul prevede un ajutor - în valoare de 105 milioane de euro - în lupta împotriba imigraţiei neregulate.

UE a promis şi un ajutor bugerat direct - în valoare de 150 de milioane de euro în 2023 -, în contextul în care Tunisia, strangulată de o datorie de 80% din PIB-ul său, nu are suficiente lichidităţi, ceea ce cauzează cu regularitate penurii ale produselor de primă necesitate, cumpărate direct de stat.

În prima sa vizită, ”Troika” europeană a evocat o ”asistenţă macro-financiară în valoare de 900 de milioane de euro”, sub forma unui împrumut care să fie furnizat Tuniei în următorii ani.

Von der Leyen a anunţat duminică că Bruxellesul rămâne ”pregătit să furnizeze această asistenţă imediat ce sunt îndeplinite condiţiile”.

Însă această ”asistenţă” este condiţionată de un încheierea unui acord între Tunisia şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) cu privire la acordarea unui nou credit - în valoare de două miliarde de dolari -, un dosar care se află în impas de mai multe luni.

Saied respinge două condiţii indispensabile unui acord cu FMI - ridicarea subvenţionării produselor de bază şi restructurarea întreprinderilor de stat aflate în dificultate.

Este necesar ”să se găsească noi mijloace de cooperare în afara cadrului monetar internaţional”, a apreciat el duminică.