Premium
Pe 14 mai, 60 de milioane de turci sunt chemați să voteze pentru alegerea președintelui Republicii și a celor 600 de deputați. Sfârșitul domniei sau domnie fără sfârșit pentru Erdogan?
Pe 14 mai, alegătorii turci sunt chemați să voteze atât pentru alegerile prezidențiale, cât și pentru cele legislative.
Patru candidați se vor prezenta în primul tur, scrie Le Point, potrivit Rador. Dacă niciunul dintre ei nu obține 50% din voturi în primul tur, cel de-al doilea va decide între cei doi cei mai buni pe 28 mai.
- Muharrem Ince, un profesor de 59 de ani și fost candidat la președinție în 2018 – a câștigat 30% din voturi și a ajuns pe locul doi. Apoi a părăsit CHP (Partidul Popular Republican) pentru a-și fonda propria mișcare dizidentă, Partidul Patriei (Memleket partisi).
- Sinan Ogan, 55 de ani, fost deputat al MHP (Partidul Acţiune Naționalistă), din care a fost exclus în 2015. Apropiat de Azerbaidjan, conduce o coaliție de cinci grupuri ultranaționaliste, pan-turcice și anti-migranți, supranumite Alianța Strămoșilor.
Acești doi candidați mici vor rămâne, după toate probabilitățile, sub 5% și nu au nicio șansă să intre în turul doi. Pentru a ajunge în primul tur, ei s-au străduit să strângă cele 100.000 de semnături necesare, bine ajutați de susținătorii lui Recep Tayyip Erdogan. Pentru acesta din urmă, gestul reprezintă o modalitate de a-și slăbi principalul adversar, Kemal Kiliçdaroglu.
- Kemal Kiliçdaroglu , 74 de ani, fost funcționar de asigurări sociale. Președește CHP (Partidul Popular Republican, kemalist) din 2010, moștenitor al partidului unic al lui Atatürk, dar nu a fost niciodată candidat la președinție, lăsându-l pe numărul doi al partidului să candideze în 2014 și 2018. În fruntea unei opoziții multă vreme timorată în fața abuzurilor regimului, a căpătat încredere după 2017, când a preluat conducerea unui "marș pentru dreptate" între Ankara și Istanbul. La alegerile municipale din 2019, partidul său a câștigat, de asemenea, toate marile orașe turcești. Kiliçdaroglu este șeful Alianței Națiunilor, cunoscută și sub denumirea de Masa Celor Șase, o coaliție eterogenă care reunește social-democrați, naționaliști și islamiști. În special, el a obținut sprijinul implicit al partidului pro-kurd HDP, care a ales să nu prezinte un candidat.
- Recep Tayyip Erdogan , 69 de ani, fondator și președinte al AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării), instalat în fruntea puterii din martie 2003. A ieșit învingător la toate alegerile la care a participat de atunci: legislative în 2003, 2007, 2011, 2015 și 2018, prezidențiale în 2014 și 2018… În ceea ce privește ultimele alegeri, el s-a aliat cu mai multe partide de extremă dreapta, printre care Lupii Gri din MHP (Partidul Acțiune Naționalistă), Alianța Republicii.
Două coaliții majore împart cea mai mare parte a peisajului politic. Aceste alianțe nu sunt făcute pe baze ideologice, deoarece fiecare reunește formațiuni islamiste și conservatoare, precum și partide naționaliste provenite din Lupii Gri.
- Alianța națiunii sau Masa Celor Șase:
CHP (Partidul Popular Republican), Kemalist, moștenitorul lui Atatürk;
IYI (Partidul Bun), naționalist, rezultat din scindarea MHP;
PD (Partidul Democrat), de centru-dreapta;
Saadet Partisi (Partidul Fericirii), islamist, de care AKP s-a desprins în 2001;
Partidul Islamist Gelecek (Partidul Viitorului), fondat în 2019 de fostul prim-ministru Erdogan Ahmet Davutoglu, un dizident AKP;
Deva Partisi (Partidul Progresului și Democrației), islamist, fondat în 2019 de Ali Babacan, fostul ministru al Afacerilor Externe și al Economiei al lui Erdogan.
- Alianța Republicii, formată în jurul lui Erdogan, reprezintă următoarele partide:
AKP (Partidul Justiției și Dezvoltarii), islamist și naționalist;
MHP (Partidul Acţiune Naţionalistă), ultranaționalist, este un partid neofascist și militarist, baza celebrilor Lupi Gri;
BBP (Partidul Marii Uniri), ultranaționalist, scindare religioasă a MHP;
La această coaliție i s-a alăturat Hüda-Par, un partid fundamentalist și kurd ai cărui membri au fost legați de zeci de crime politice din anii 1990-2000.
Partidul de stânga pro-kurd, HDP (Partidul Democrației Populare), a treia forță politică din Turcia și creditat cu 10 până la 13% în sondaje, a renunțat să mai candideze sub această etichetă, de teama unei dizolvari chiar înainte de alegeri. Candidații săi se vor prezenta sub steagul YSP (Partidul de Stânga al Verzilor). Rezultatele lor ar putea determina de ce parte va înclina majoritatea.
