DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Turcia se pregăteşte de referendum: Principalele schimbări propuse

turcia erdogan democratie

Reforma constituţională a Turciei, care va fi supusă votului popular la referendumul din 16 aprilie, prevede înlocuirea actualului sistem parlamentar - creat în anul 1924 de către fondatorul Republicii Turcia, Mustafa Kemal Ataturk - cu unul prezidenţial, menţionează agenţia EFE într-o prezentare a schimbărilor avute în vedere pentru revizuirea Constituţiei acestei ţări, potrivit Agerpres.

Vezi şi: Reacția lui Vladimir Putin după gestul Ucrainei care a șocat Europa:'Regretăm că au fost incapabili'

Controversatul proiect, impulsionat de preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi de formaţiunea sa politică, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), a stârnit critici atât în interiorul, cât şi în afara Turciei, întrucât va concentra prea multă putere în mâinile preşedintelui. 

Comisia de la Veneţia, organ consultativ al Consiliului Europei, a avertizat că această reformă nu stabileşte o separare clară a puterilor în stat şi ea introduce un regim autoritar 'al unui singur om', fapt care riscă să slăbească democraţia.

Vezi şi: Lovitură dură încasată de Sebastian Ghiţă: Vestea care tocmai a venit din Serbia

Schimbările prevăzute în iniţiativa de modificare a Constituţiei turce sunt următoarele: 

- Funcţia de prim-ministru este suprimată şi prerogativele acesteia vor fi transferate preşedintelui, care astfel va prelua şi conducerea executivului. Preşedintele va fi cel care va numi miniştrii şi alţi funcţionari de rang înalt, fără să fie obligat să obţină aprobarea Marii Adunări Naţionale (parlamentul) şi nici să se consulte cu acesta. De asemenea, va fi eliminată posibilitatea demiterii miniştrilor printr-o moţiune de cenzură. 

- Preşedintele va putea să exercite puterea executivă fără să ţină cont de parlament, prin emiterea de decrete cu forţă de lege, dar care ulterior vor putea fi revizuite sau abrogate de către legislativ. Şeful statului va putea, la fel ca în prezent, să blocheze legile emise de parlament, dar pentru ca Marea Adunare Naţională să poată elimina acest veto va fi nevoie de majoritatea simplă a întregului legislativ şi nu de majoritatea simplă a deputaţilor prezenţi, cum se întâmplă în prezent. 

- Şeful statului îi va numi pe 4 din cei 13 membri ai Consiliului Superior al Judecătorilor şi Procurorilor, precum şi pe ministrul justiţiei şi pe secretarul său de stat, care fac şi ei parte din acest organism însărcinat cu numirea judecătorilor şi procurorilor, în timp ce parlamentul va numi 7 membri. În prezent această structură are 22 de membri, dintre care 11 sunt numiţi chiar de judecători şi procurori şi 4 de preşedinte. 

- Rectorii universităţilor vor fi de asemenea numiţi de preşedinte. 

- Preşedintele va putea fi membru al unui partid politic. Constituţia care este acum în vigoare nu permite acest lucru, astfel că odată cu învestirea în funcţie, în anul 2014, Erdogan a fost nevoit să demisioneze din formaţiunea AKP. 

- Va fi creat un post de vicepreşedinte, care să fie un reprezentant al şefului statului şi la nevoie să-l înlocuiască. Dar acest al doilea om în stat nu va mai fi preşedintele Marii Adunări Naţionale, cum prevede actuala Constituţie. În plus, preşedintele va putea decide câţi vicepreşedinţi va avea şi el îi va numi fără ca parlamentul să intervină în alegerea respectivelor persoane. 

- Interpelările parlamentare vor putea fi adresate doar în scris unui ministru sau vicepreşedintelui. 

- Parlamentul şi preşedintele ţării vor fi aleşi prin vot universal într-un scrutin desfăşurat în aceeaşi zi la fiecare cinci ani, primele alegeri urmând să se desfăşoare pe 3 noiembrie 2019, organizarea concomitentă a alegerilor prezidenţiale şi legislative mărind şansele de victorie ale partidului preşedintelui. 

- Vârsta minimă de la care se va putea candida pentru un post de deputat va fi redusă de la 25 de ani la 18 ani, iar numărul de parlamentari va creşte de la 550 la 600. 

- Şeful statului va putea oricând să dizolve parlamentul, iar atât preşedintele, cât şi Marea Adunare Naţională vor putea să convoace alegeri anticipate. Însă pentru ca parlamentul să convoace aceste alegeri va fi nevoie de votul favorabil a cel puţin 60% din numărul total al deputaţilor. În ambele cazuri, alegerile anticipate se vor desfăşura atât pentru preşedinţie, cât şi pentru parlament, prin urmare dacă preşedintele convoacă alegeri anticipate îşi pune propriul mandat în joc, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru legislativ în cazul iniţierii unui asemenea proces. 

- Preşedintele va putea avea cel mult două mandate de cinci ani fiecare. Totuşi, dacă parlamentul convoacă alegeri anticipate în timpul celui de-al doilea mandat al preşedintelui în funcţie, acesta din urmă va putea candida din nou, iar dacă câştigă începe un nou mandat de cinci ani, mandatul întrerupt de anticipate nemaifiind luat în calcul. 

- În noua Constituţie va fi introdusă şi posibilitatea ca preşedintele să fie investigat nu doar pentru înaltă trădare, cum prevede actuala lege fundamentală, ci şi pentru orice alt delict, dar iniţierea unui asemenea demers va necesita votul a două treimi din membrii Marii Adunări Naţionale.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.