DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

UDMR cucereşte Moldova şi Ţara Românească

TRAIAN BASESCU - CONSULTARI - UDMR

Adevarul:

Teamă că nu vor trece pragul electoral la parlamentare îi face pe cei din UDMR să pună pe listele lor şi politicieni cu experienţă de origine română, în circumscripţii în care practic nu există maghiari. Fostul şef al ANAF, Sebastian Bodu, ar urma să deschidă lista de Camera Deputaţilor de la Constanţa, potrivit unor surse politice.

Intrarea unui partid  în Parlament e condiţionată de obţinerea la nivel naţional a minimum 5% , iar calculele politice arată că UDMR riscă să nu fie prezentă dacă nu-şi mobilizează suficient electoratul. Însă, pentru a se asigura că vor avea reprezentanţi şi în legislatura 2016-2020, cei din UDMR nu se vor baza doar pe votanţii tradiţionali din zonele cu populaţie maghiară, ci urmăresc obţinerea de voturi şi în judeţe din Moldova, Dobrogea sau Muntenia, prin promovarea în capul listelor a unor personalităţi de origine română, dar cu capital electoral. O astfel de alegere este şi fostul şef al ANAF, Sebastian Bodu, cel care ar urma să deschida lista de Camera Deputaţilor a UDMR din judeţul Constanţa, potrivit unor surse politice.

Contactat de „Adevărul“ pentru a confirma oficial candidatura sa pe listele UDMR la Constanţa, Bodu s-a limitat la o singură propoziţie: „Nu comentez!“. Mai receptivi pentru discutarea subiectului au fost reprezentanţii UDMR. „O decizie finală în acest sens nu s-a luat deocamdată. Există colaborări cu minorităţile din România, dar şi cu majoritatea, în condiţiile în care în anumite zone ponderea comunităţii maghiare este mai mică. Condiţii?  Să respecte principiile şi valorile noastre. Astfel pot fi susţinuţi candidaţi ai majorităţii (români - n.r.)“, a declarat, pe de altă parte, pentru „Adevărul“, Szabo Odon, viceliderul deputaţilor UDMR, fiind întrebat despre candidatura lui Bodu şi dacă formaţiunea maghiară va avea pe listele sale candidaţi cu notorietate din comunitatea română.

„Are notorietate“

De altfel, întrebat dacă Bodu ar fi un câştig pentru UDMR, Szabo Odon a confirmat faptul că fostul şef al ANAF e o persoană cunoscută, cu potenţial electoral. „Domnul Bodu a fost şef al ANAF, e cunoscut în ţară. Are notorietate.  Atât pot spune“, a completat reprezentantul UDMR care a menţionat că îşi vor adapta strategia de campanie în funcţie de judeţ. De exemplu, pe listele pentru parlamentare din Timiş sunt atât candidaţi maghiari, dar şi ai minorităţilor sârbe, bulgare şi germane.   

Cu toate că UDMR nu a recunoscut oficial că a bătut palma cu Bodu pentru o candidatură, surse politice susţin că în maxim două-trei zile acesta va fi prezentat drept candidat al formaţiunii maghiare. „Oficializarea candidaturii lui Bodu va avea loc miercuri. Vom purta discuţii şi cu alţi reprezentanţi mai cunoscuţi ai majorităţii care să candideze în judeţele cu număr mare de votanţi. Orice vot e important, iar dacă găsim oamenii potriviţi (pentru a candida - n.r) îi putem lua alături de noi“, au declarat surse politice pentru „Adevărul“.

Voturi în judeţele mari

De altfel, UDMR va căută să pună pe liste nume cât mai cunoscute şi în alte judeţe în care sunt puse în joc multe mandate la Senat şi Camera Deputaţilor. Printre judeţele vizate, pe lângă Constanţa, formaţiunea maghiară vrea rezultate cât mai bune în Iaşi, Bacău, Prahova, Timiş sau Cluj. Toate judeţele menţionate au alocate câte zece, 11 sau 12 mandate pentru Camera Deputaţilor şi câte patru-cinci mandate pentru Senat, fiind cele mai mari circumscripţii din ţară.  

Evenimentul Zilei:

De la ziare, analize în reviste de specialitate și dezbateri academice, întregul spațiu public occidental a explodat în argumente și mesaje privind apropierea, ba chiar declanșarea de către Rusia, în Siria, a celui de-al treilea Război Mondial, sau măcar al celui de-al doilea Război Rece.

Mai mult, curentul este susținut tot mai abitir din interiorul Rusiei de către presa oficială și de acțiuni menite să pregătească populația pentru război sau măcar să introducă suficientă tensiune pentru a da cetățeanului rus mediu senzația dușmanului comun, a războiului iminent, ca modalitate de control de către autoritățile actuale și de susținere necondiționată a politicilor Rusiei lui Putin

Nu, războiul nu e gata pregătit și lansat sau pe cale să răbufnească. Dar nici premizele unui dialog nu sunt tocmai bune, iar capabilitățile militare de pe teren introduc presiune majoră și chiar riscă să determine, de la un banal incident, escaladarea în război clasic.

Nu poate fi vorba de Război Mondial, nici măcar despre al doilea Război Rece. Asta deoarece lipsesc termenii condiționalității din războiul rece, respectiv o Federație Rusă superputere la nivelul URSS – distanța e enormă și nici măcar planurile cele mai ambițioase de reînnoire a capabilităților militare ale Armatei ruse nu pot duce la echilibrarea raportului de forțe cu SUA. Chiar și la nivelul „echilibrului terorii”, a armelor atomice, balanța este profund alterată de un arsenal vetust, depășit tehnic și moral și costuri majore de tăiere, sterilizare și înlocuirea cu noile arme nucleare de către Rusia. În plus, nu mai vorbim despre noile generații de arme inteligente, chiar dacă sunt convenționale, cu valoare strategică egală cu a componentelor nucleare, acolo unde raportul de forțe este complet deplasat spre Washington, față de o Rusie fără complex militar-industrial dezvoltat tehnologic și capabil de producție în serie mare a amelor de generația a cincea. Și nici vorbă de confruntare convențională, față în față, a Rusiei cu SUA sau NATO, pentru că deznodământul ar fi dinainte cunoscut.

Nu avem de-a-face cu un viitor Război Rece, pentru că instrumentarul la care recurge Rusia nu are de a face cu evitarea războiului, ci cu utilizarea conflictului miliar ca instrument de politică externă, deci cu un război cât se poate de cald: Rusia lui Putin produce problema, sar occidentalii să calmeze scandalagiul din sistem și să închidă rapid presiunea publică, iar Moscova evită escaladarea pe seama unor avantaje majore și cedări ale Occidentului.

Apoi, chiar raportul de forțe între SUA și Rusia anulează perspectiva echilibrului, din contră, SUA și Occidentul așteaptă negocieri fără precondiții și refuzând recunoașterea câștigurilor obținute prin victorie militară a celuilalt, Rusia încearcă să impună propria soluție sau să arate din nou spectrul reluării conflictului pentru a obține câștig de cauză. Iar zona mai slabă de înger la nivel european se grăbește să-i facă pe plac, eventual prin cedări pe seama terților. Mai mult, pe acest precedent, Rusia încearcă afaceri la scară mare cu veto-ul în Europa și în NATO și limitarea directă a acțiunilor SUA pentru că sunt unilaterale și hegemonice, deci trebuie controlate multipolar de Moscova.

Și, în general, s-ar putea nici să nu avem de a face cu un război. Avem însă creată o adevărată isterie a Rusiei lui Putin, cu dublă utilizare: piața internă, raliată în jurul marelui Conducător, la fel, presiunea externă vizează deja Europa, Occidentul, statele înclinate spre compromis rapid pe bani sau pe seama altora, totul pentru a scoate iute din agendă conflictul, și a trece la afaceri.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.