Premium
Uniunea Europeană a încercat marţi să dea noi asigurări privind perspectiva europeană a Bosniei, după ce o notă diplomatică internă a pus sub semnul întrebării angajamentul Bruxellesului, transmite Reuters.
La jumătatea lunii aprilie, Reuters a relatat că o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene despre redesenarea frontierelor de-a lungul liniilor etnice în Balcanii Occidentali a provocat îngrijorare şi mâhnire în Bosnia, care se teme de o schimbare neaşteptată a strategiei UE, scrie Agerpres.ro.
''Uniunea Europeană îşi reiterează angajamentul fără echivoc faţă de perspectiva europeană a Bosniei şi Herţegovina ca ţară unică, suverană şi unită şi promisiunea de a rămâne ferm de partea ei'', a declarat marţi şeful diplomaţiei UE Josep Borrell, într-o conferinţă de presă comună cu premierul bosniac Zoran Tegeltija.
Borrell a solicitat finalizarea unei serii de reforme dificile înainte ca Bosnia să poată deveni în mod oficial candidată la începerea negocierilor de aderare la UE, afirmând că progresele înregistrate au încetinit. ''Noi nu am inventat vreo condiţie nouă'', a spus demnitarul european, care a ţinut să evidenţieze 14 domenii, printre care sistemul judiciar, reformele constituţionale şi codul electoral. ''Toate acestea trebuie îndeplinite pentru a deveni candidată'', a accentuat Josep Borrell.
De partea sa, Tegeltija şi-a exprimat speranţa că viitoarele alegeri parlamentare din Bosnia se vor putea desfăşura pe baza unui nou sistem electoral.
Documentul neoficial, consultat de agenţia de presă britanică, a fost scurs iniţial în presa slovenă şi atribuit premierului sloven Janez Jansa, care l-ar fi trimis preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, ca propunere privind gestionarea politicii în regiune. Slovenia a preluat la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Jansa a negat că el ar fi expeditorul documentului şi a acuzat 'fake media' că încearcă să-i saboteze eforturile de a ajuta la integrarea Balcanilor Occidentali în UE.
Nota diplomatică menţiona că problemele naţionale nesoluţionate ale sârbilor, croaţilor şi albanezilor sunt un obstacol în calea integrării regiunii Balcanilor Occidentali în UE şi că ele ar trebui să fie rezolvate prin crearea unei Serbii Mari, a unei Croaţii Mari şi a unei Albanii Mari.
UE a cerut marţi ca reforma electorală din Bosnia să fie în concordanţă cu liniile Acordului de pace de la Dayton din 1995, care a pus capăt războiului din 1992-1995 şi prevede drepturi egale pentru cele trei comunităţi - bosniacii musulmani, croaţii şi sârbii.
La rândul său, NATO şi-a reafirmat luna trecută sprijinul pentru aspiraţiile euro-atlantice ale Bosniei şi a cerut finalizarea reformelor economice şi politice.
