Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

ULTIMĂ ORĂ Cerere de anulare a protocolului PG-SRI din 2009, depusă la CAB: Încalcă drepturile omului

ciocanel judecator

Protocolul încheiat între Parchetul General și SRI în 2009 trebuie anulat deoarece încalcă legislația drepturilor omului și adaugă la lege, susțin avocații soției fostului deputat PSD Dorin Lazăr Maior în cererea de chemare în judecată depusă la Curtea de Apel București, scrie Mediafax.

Florina Maior, soția fostului deputat PSD Dorin Lazăr Maior, a depus la Curtea de Apel București, o cerere de chemare în judecată împotriva Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și a Serviciului Român de Informații (SRI) prin care solicită anularea protocolului numărul 00750 din 4 februarie 2009, semnat de procurorul general de la vremea respectivă, Laura Codruța Kovesi, și de directorul SRI, George Maior.

Dosarul Florinei Maior - soția fostului președinte al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior - a fost înregistrat la Secția de Contencios Administrativ a instanței menționate cu numărul 72040/2/2018, urmând să fie stabilită data primului termen de judecată.

„Învederăm că actul administrativ atacat are un obiectiv bine definit prin care acțiunile celor două instituții pârâte sunt obligate să coopereze doar în cazul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale sau a infracțiunilor care au correspondent în amenințări la adresa securității naționale”, arată avocații în cererea de chemare în judecată a PICCJ și SRI.

Numai că avocații au găsit un articol al protocolului PICCJ-SRI din 2009 care extinde cooperarea dintre cele două instituții și la alte cauze, în afara celor care privesc securitatea națională, așa cum sunt ele definite de Legea 51/1991.

Printre amenințările la adresa siguranței naționale se numără: planurile și acțiunile care vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român, Trădarea prin ajutarea inamicului, acțiunile armate sau orice alte acțiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat, spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizații străine, subminarea, sabotajul, actele teroriste sau atentatele contra unei colectivități.

Articolul 31 al protocolului din 2009 încheiat între PICCJ și SRI extinde domeniul cooperării dintre cele două instituții la „alte cauze”, ceea ce, susțin avocații în cererea de chemare în judecată, încalcă articolul 8 din CEDO.

Potrivit articolului 31, „pentru valorificarea momentelor operative, în situații deosebite, schimbul de informații se poate face și cu privire la alte cauze, după obținerea aprobării verbale a șefilor celor două instituții (n.r.- pe atunci Laura Codruța Kovesi și George Maior) sau a înlocuitorilor legali ai acestora, urmând ca, în termen de 24 de ore, să fie transmise spre aprobare la nivelul celor două instituții documentele necesare”.

„Acțiunile de cooperare întreprinse de către cele două instituții pârâte cu încălcarea prevederilor legii siguranței naționale, prin extinderea obiectului protocolului și în cazul altor cauze, așa cum prevede art.31 din protocol conduce automat la încălcarea prevederilor art. 8 din CEDO (care garantează dreptul la viață intimă) (...) Ar fi trebuit să se cunoască de către semnatarii actului administrativ denumit protocol că în cauza Dumitru Popescu versus România CEDO a statuat că efectuarea actelor de interceptare de către alte organe decât cele de urmărire penală conduce la lipsa garanțiilor refreritoare la păstrarea caracterului intact și complet al înregistrărilor și distrugerea acestora”, notează avocații în cererea de chemare în judecată.

„Este adevărat că cele două instituții se pot prevala de (…) art. 2 care dispune că părțile cooperează (…) în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combatere a infracțiunilor împotriva securității naționale (…) și a altor infracțiuni grave, potrivit legii. (…) Sintagma alte infracțiuni grave lasă loc de interpretări multiple, creând confuzie cu privire la domeniul de aplicare”, se arată în documentul de a dosar.

În opinia avocaților, semnatarii protocolului „adaugă la lege” prin extinderea cooperării și utilizarea sintagmei „alte infracțiuni grave”.

„Câtă vreme acea sintagmă nu a primit o definiție legală și concretă în domeniul de referință, lasă loc arbitrariului”, se mai arată în document.

Un alt motiv de nelegalitate invocat este „constituirea de echipe operative comune”, spun avocații, întrucât încalcă reglementarea articolului 55 din Codul procedură penală, care stipulează în mod expres care sunt organele de urmărire penală.

„Reglementarea componentelor organelor judiciare reprezintă o componentă a statului de drept, iar imixtiunea lucrătorilor altor instituții - altele decât cele menționate în lege- în actul de cercetare penală, conduce la nulitatea actelor (...) întrucât sunt efectuate de un organ necompetent. (...) Principiul legalității presupune, în principal, că organele judiciare acționează în baza competenței pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar subsecvent, acestea trebuie să respecte atât dspozițiile de drept substanțial, cât și cele de drept procedural incidente”, mai arată avocații Florinei Maior.

Florina Maior a fost condamnată la o pedeapsă de 6 ani și 4 luni în decembrie 2016 într-un dosar de trafic de influență. Decizia a fost atacată de soția fostului deputat PSD, iar procesul se află pe rol la Curtea de Apel Alba Iulia, cu termen pe 7 noiembrie.

Citește și: Schimbare BOMBĂ în noua Lege a Pensiilor - Mii de pensionari, OBLIGAȚI să acționeze

Fostul deputat PSD și fost preşedinte al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior, a fost condamnat în 2013 la o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru șantaj în dosarul Romexterra. Acesta a fugit din țară cu puțin timp înainte de pronunțarea deciziei definitive, însă trei ani mai târziu a fost prins și extrădat din Dubai, Emiratele Arabe Unite.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.