Ultimul studiu al savanților răstoarnă tot ce se știa despre planeta Marte: Ce arată ultimele descoperiri

Planeta Marte s-a fi format treptat, acumulând masă pe parcursul a 20 de milioane de ani prin atragerea particulelor în câmpul său gravitaţional, estimează oameni de ştiinţă din Statele Unite, citaţi miercuri de Press Association.

Cercetătorii susţin că descoperirile lor, bazate pe simulări computerizate, contrazic teoriile anterioare conform cărora Planeta Roşie s-a format mai rapid, în doar două până la patru milioane de ani de la debutul formării sistemului solar, informează agerpres.ro.

Citește și: Victor Ponta iese la rampă: `Ura față de PSD e suficientă ca și combustie pentru a acoperi orice rău făcut de guvernul PNL”!

Anterior, oamenii de ştiinţă s-au folosit de meteoriţii marţieni descoperiţi pe Pământ pentru a alcătui o cronologie a formării planetei. Dar, din cauza unui număr limitat de astfel de meteoriţi disponibili pentru cercetare, autorii noului studiu, publicat în Science Advances, au declarat că ''părerea dominantă privind formarea lui Marte ar putea fi subiectivă''.

Există în jur de două sute de meteoriţi marţieni pe Pământ, despre care se crede ar fi fost expulzaţi de pe Planeta Roşie în timpul coliziunilor cu asteroizi de dimensiuni mari. Doctor Simone Marchi de la centrul de cercetare Southwest Research Institute din Texas, autor principal al studiului, a declarat: ''Pentru a înţelege pe deplin Marte trebuie să înţelegem rolul cel mai timpuriu şi cel mai energic pe care l-au jucat ciocnirile în evoluţia şi compoziţia sa''.

Citește și: Consilierul Olguței Vasilescu răstoarnă spusele ministrului Muncii: Se trimit deja de ani de zile

Eşantioanele de meteoriţi marţieni prezintă variaţii mari în ceea ce priveşte elementele din compoziţia lor, precum tungsten, platină şi aur. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că dovada acestor variaţii, sau izotopi, a elementelor este importantă deoarece indică faptul că Marte a fost bombardat de asteroizi ''cândva după încheierea formării nucleului său principal''. Ei estimează că aceste elemente au intrat în mantaua planetei, stratul care înconjoară nucleul, şi s-au scufundat în miezul său central după coliziuni.

''Ştiam că Marte a primit elemente, precum platina şi aurul, în urma coliziunilor timpurii, de amploare. Pentru a investiga acest proces, am efectuat simulări de impact prin hidrodinamica particulelor netezite. Pe baza modelului nostru, coliziunile timpurii produc o manta marţiană eterogenă, asemănătoare cu checul marmorat. Aceste rezultate sugerează că teoria dominantă privind formarea lui Marte poate fi subiectivă din cauza numărului limitat de meteoriţi disponibili pentru studiu'', a explicat Marchi.

Citește și: Guvernul Orban răsuflă ușurat! Marcel Ciolacu este îngrijorat: `S-a deschis o cutie a Pandorei`

S-a susţinut anterior că Marte a crescut rapid, în aproximativ două până la patru milioane de ani, pe baza analizei izotopilor de wolfram din meteoriţii marţieni.

Însă recentele simulări computerizate sugerează că o coliziune timpurie şi de amploare ar fi putut modifica echilibrul izotopic al wolframului care, potrivit autorilor studiului, ar putea susţine ''o perioadă de formare a planetei Marte de până la 20 de milioane de ani''.

Citește și: Decizie șoc! Traian Băsescu revine mai puternic

Oamenii de ştiinţă au precizat că informaţiile despre modalitatea şi perioada în care s-a format planeta Marte pot contribui la dezlegarea altor mistere, cum ar fi temperatura şi atmosfera planetei de-a lungul evoluţiei sale.