Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză din Revista 22 pe tema otrăvirii fostului spion rus Sergei Skripal, tentativă orchestrată de Rusia pe teritoriul Marii Britanii.
Revista 22:
Clasa politica de la Londra deconteaza astazi goana dupa banii rusesti. Un fel de trezire brusca la o realitate care nu-i convine. (...)
In Salisbury, Rusia a orchestrat tentativa de eliminare a unui fost colonel GRU, recrutat in anii ‘90 de MI6. Este inca neclar daca si fiica lui Sergei Skripal, Yulia, a fost o tinta. Cert este ca amandoi se afla la spital in stare critica. Povestea familiei te pune totusi pe ganduri. In 2012, sotia colonelului a fost rapusa de cancer. Patru ani mai tarziu, fiul i-a murit subit, pe fondul unei insuficiente hepatice. Tot in 2016, fratele lui Skripal, fost membru al trupelor speciale rusesti, si-a pierdut viata intr-un accident de masina.
Coincidente? Multi nu cred in ele, mai ales ca si la Londra cimitirele sunt pline de coincidente. Sa luam exemplul gruparii anti-Putin din jurul lui Boris Berezovsky: astazi, practic nu mai exista. Si nu pentru ca s-ar fi desfiintat voluntar.
In 2006 a fost asasinat Alexandr Litvinenko, critic vehement al lui Vladimir Putin si unul dintre apropiatii lui Berezovsky. Spectaculozitatea crimei dusa la indeplinire de doi fosti colegi de FSB ai lui Litvinenko, a reprezentat cel mai clar avertisment de pana atunci: disidentii vocali o sa fie pedepsiti, oriunde s-ar afla.
Doi ani mai tarziu, Badri Patarkatsishvili, oligarhul georgian cu ambitii politice, prieten si partener de afaceri cu Berezovsky a murit in urma unui infarct. Politia n-a fost convinsa din prima si chiar a lansat o investigatie. In cele din urma a fost acceptata varianta infarctului.
In 2013, Boris Berezovsky, prototipul oligarhului rus din perioada Boris Eltin si principalul adversar din exil al lui Putin, a fost gasit gasit spanzurat in baie, la resedinta lui din Berkshire. Asupra verdictului de sinucidere s-a revenit ulterior, in urma unei expertize comandate de Elizaveta Berezovskaya, fiica omului de afaceri. Astfel, cauza mortii a ramas nedeterminata, avand in vedere ca medicul legist nu a putut sa excluda varianta unei crime.
Nu in ultimul rand, la doar cateva zile dupa atacul din Salisbury, Nicolai Glushkov a fost gasit strangulat la domicilul sau din New Malden, in Sud-Vestul Londrei. Pe Glushkov si Berezovsky ii lega o prietenie de decenii. In perioada post-sovietica a lucrat pentru mai multe firme ale oligarhului. Printre altele, a detinut si functia de director financiar al Aeroflot. “Numai eu am mai ramas”, le marturisea fatidic Nicolai Glushkov celor de la Guardian in 2013, la moartea prietenului sau. (Mai multe detalii AICI)
Hotnews:
Christina Verchere va prelua functia de presedinte al Directoratului si director general executiv (CEO) al OMV Petrom S.A. incepand cu data de 1 mai 2018, inlocuind-o pe Mariana Gheorghe, al carei mandat va inceta la 30 aprilie, conform unui raport remis luni Bursei de Valori Bucuresti.
"In sedinta de astazi (luni n.r), Consiliul de Supraveghere a luat act de faptul ca doamna Christina Verchere va prelua functia de presedinte al Directoratului si director general executiv (CEO) al OMV Petrom S.A. incepand cu data de 1 mai 2018, avand in vedere numirea sa in aceasta functie astfel cum a fost aprobata de Consiliul de Supraveghere si anuntata in data de 9 ianuarie 2018. In cadrul aceleiasi sedinte, Consiliul de Supraveghere a luat act de faptul ca mandatul doamnei Mariana Gheorghe de presedinte al Directoratului si CEO al OMV Petrom S.A. inceteaza la data de 30 aprilie 2018", se mentioneaza in raport, potrivit Agerpres.
Directoratul OMV Petrom este compus din cinci membri: Mariana Gheorghe, care ar urma sa predea mandatul, in luna mai, Christinei Verchere, ceilalti patru fiind Stefan Waldner, Peter Rudolf Zeilinger, Neil Anthony Morgan si Lacramioara Diaconu-Pintea. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
„Vă confirm că vom realiza privatizări importante pentru că vrem ca statul să obţină mijloace financiare pentru a investi în tehnologii inovatoare, domeniu în care am cam rămas în urmă“, a declarat ministrul francez.
Statul francez ar urma să aloce 10 miliarde de euro generaţi din privatizările viitoare pentru „finanţarea de cercetări privind inteligenţa artificială sau stocarea de date sau de energie regenerabilă“, a adăugat Le Maire.
Acesta nu a precizat ce întreprinderi vor fi vizate de privatizări, considerând că avansarea unei liste nu ar avea un impact pozitiv asupra valorii acestora.
Guvernul a indicat deja că doreşte să cedeze o parte din Francaise des jeux (FDJ), păstrându-şi totuşi participaţia majoritară în cadrul companiei, în timp ce decizia de a privatiza Aeroports de Paris (ADO) „a fost luată de mult timp“, a explicat o sursă apropiată dosarului. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost reales duminică pentru un al 4-lea mandat. Scorul său – aproape 77% din sufragii – este unul fără drept de apel, chiar dacă participarea – în jur de 67% - a fost sub aşteptările Kremlinului. In ciuda incidentelor semnalate de puţinii observatori internaţionali, ele nu repun în cauză victoria liderului de la Kremlin.
Realegerea lui Vladimir Putin nu a fost o surpriză pentru nimeni, nici pe plan intern, nici pe plan extern. Intr-un lung editorial consacrat alegerilor din Rusia, cotidianul Le Monde nu ezită să vorbească despre un «triumf, o victorie strălucită, un tsunami electoral, un plebiscit» pentru a saluta victoria lui Vladimir Putin.
In plus, e greu de spus că alegătorii nu au mers la urne. O subliniază şi corespondentul RFI la Moscova: «Autorităţile ruse au desfăşurat mijloace importante ca să-i mobilizeze pe cetăţeni».
Un exemplu este dat chiar de deputatul francez Frédéric Petit, reprezentantul francezilor din Estul Europei şi observator la scrutinul din Rusia. «In satele în care am fost noi, ambianţa era una de bâlci. Baloane multicolore, drapele, muzică toată ziua în cartier, fanfara municipală în curtea şcolii. In aşa condiţii, e clar că oamenii merg mai uşor la vot, chiar dacă sunt puţin constrânşi de împrejurări. Pentru cei care-şi amintesc epoca sovietică, ce am văzut acum semăna foarte tare cu un întâi mai din anii ’80» spune deputatul Frédéric Petit, prezent în Rusia ca observator la alegeri.
ONGurile au denunţatat ele mijloacele ilegitime pe care le-a folosit puterea în cursul votului. Asociaţia Golos, specializată în supravegherea alegerilor, a observat circa 3.000 de cazuri de fraudă precum umplerea ilegală a urnelor cu buletine de vot sau voturile multiple.
De partea sa, Andrei Graciov, jurnalist, analist şi fost purtător de cuvânt al lui Mihail Gorbaciov, se întreabă ce va face Vladimir Putin cu acest al 4-lea mandat al său. Va alege calea democratică sau cea a aleasă de Xi Jinping? «Oare în 2024 va accepta să respecte constituţia şi să plece de la putere sau, dimpotrivă, va fi tentat, precum omologul chinez, să găsească mijloacele pentru a se menţine la putere cât îi dă Dumnezeu zile»? (Mai multe detalii AICI)
