DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Un alt dosar făcut pe fugă de DNA: dosarul de corupție de la DGA Ploiești revine în camera preliminară

istockphoto.com
justiție decizie tribunal

Dosarul privind fapte de corupţie în care au fost deferiţi justiţiei de DNA Ploieşti, în decembrie 2016, foşti şefi din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJA) Prahova a fost retrimis în cameră preliminară printr-o decizie definitivă pronunţată, miercuri, de Curtea de Apel Ploieşti, informează Agerpres.

Potrivit portalului instanţelor de judecată, Curtea a admis contestaţiile formulate de trei inculpaţi împotriva deciziei Tribunalului Prahova, care, la data de 25 iunie 2020, a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul DNA, a administrării probelor, precum şi actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecării pe fond a dosarului.

Totodată, Curtea de Apel Ploieşti a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul Prahova în vederea rejudecării, decizia fiind definitivă.

Cauza îi vizează pe Constantin Ispas, fost şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (deferit justiţiei pentru influenţă, luare de mită, cercetare abuzivă în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri), Mihail Emanuel Saghel, la data faptelor ofiţer de poliţie judiciară, cu funcţia de şef Serviciu în cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Ploieşti (şantaj, luare de mită, trafic de influenţă, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri), Ionuţ Adrian Rădulescu, ofiţer în cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova (cercetare abuzivă în formă continuată), şi Constantin Sebastian Ristea (complicitate la infracţiunea de luare de mită).

Citește și: Europenii pot mânca viermi în siguranță! UE a aprobat utilizarea lor: pot fi puși chiar și în pâine

Conform unui comunicat al DNA transmis la data trimiterii în judecată a dosarului, în cursul lunii aprilie 2010, Constantin Ispas, în calitate de şef al DGA Prahova, a pretins şi primit de la un denunţător, în perioada aprilie 2010 - februarie 2011, câte 10.000 euro în două tranşe şi ajutor financiar pentru o anumită societate comercială deţinută de un apropiat al său. Ajutorul financiar a constat într-un împrumut în sumă de 200.000 lei şi încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil, proprietatea denunţătorului, pentru a-i crea posibilitatea societăţii respective să obţină un credit bancar. În realitate, banii pentru imobil nu a fost achitaţi.

Aceste avantaje patrimoniale au fost pretinse de Ispas pentru a-l determina pe ofiţerul coordonator din cadrul BCCO Ploieşti, comisarul-şef Mihail Emanuel Saghel, să instrumenteze, într-o anumită direcţie, un dosar penal, astfel încât să se creeze o situaţie favorabilă denunţătorului, cercetat în cauza respectivă.

Citește și: Analiză │ România este condusă de ardeleni: Președintele, serviciul secret, Justiția, Academia, partidele politice sau ministerele

Procurorii mai susţin că, în perioada 2010-2013, Constantin Ispas i-a determinat pe administratorii a două firme să creeze avantaje materiale altor societăţi comerciale (având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere), primind în schimb de la reprezentantul acestora din urmă: foloase materiale constând în 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 39 de tranzacţii cu produse petroliere derulate de firmele favorizate, totalizând suma de 58.500 lei; sume de bani cuprinse între 700 şi 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menţionată; sume de bani sau motorină pentru alimentarea propriului autoturism în cuantum de aproximativ 2.000 lei lunar (începând cu anul 2009 până la sfârşitul anului 2012), furnizarea, în mod repetat, de agregate minerale exploatate în cadrul unei balastiere, echivalentul a 45-50 basculante; transportul unor baloţi de lucernă sau grâu din zona Urlaţi la o fermă pe care o administrează în fapt Ispas Constantin; plata, în vara anului 2011, a cheltuielilor dintr-un concediu împreună cu familia sa pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, sejur în valoare de 2.000 euro.

De asemenea, în perioada 2009 - ianuarie 2015, Constantin Ispas a primit, în mod direct, sume importante de bani de la administratorul unei societăţi comerciale, precum şi indirect, prin furnizarea unor mărfuri de către firma acestuia către societăţile administrate de rudele sale. În schimbul acestor avantaje, Constantin Ispas trebuia să asigure protecţie instituţională omului de afaceri şi familiei acestuia, spun procurorii.

În plus, Ispas trebuia să iniţieze anchete penale împotriva lucrătorilor de poliţie care au deschis un dosar pentru evaziune fiscală pe numele omului de afaceri. Astfel, în cursul lunilor ianuarie şi februarie 2013, Constantin Ispas şi Ionuţ Adrian Rădulescu, ofiţer în cadrul SJA Prahova, au recurs la ameninţări şi au făcut promisiuni pentru a determina mai mulţi administratori de societăţi comerciale să formuleze denunţuri la adresa ofiţerilor de poliţie de la SIF Prahova care au instrumentat dosarul penal respectiv. Denunţurile astfel obţinute au dus la constituirea a două cauze penale în cadrul cărora ofiţerii SJA Prahova au fost delegaţi să efectueze cercetări, arată DNA.

Citește și: RAPORT despre Wuhan făcut de Departametul de Stat al SUA: 'Un accident de laborator ar putea semăna cu un focar natural'

Potrivit sursei citate, la data de 18 august 2015, cu ocazia efectuării unor percheziţii, procurorii DNA au găsit în imobilele lui Constantin Ispas 13 documente ce conţineau informaţii secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice. Acesta le deţinea, fără drept, în afara atribuţiilor sale de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, au fost descoperite 29 înscrisuri care conţineau informaţii secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat, în perioada 1 decembrie 2004 - 18 septembrie 2012, în calitate de ofiţer de poliţie.

DNA mai menţionează că, în perioada 2014 - 2015, ofiţerul de poliţie Mihail Emanuel Saghel, lucrând în baza delegărilor de competenţă dispuse de DIICOT Ploieşti, a constrâns un jurnalist, prin ameninţare, direct sau prin interpuşi, cu constituirea de dosare penale şi luarea unor măsuri preventive faţă de acesta, în scopul de a-l determina pe de o parte să nu mai editeze şi să nu mai publice materiale de presă compromiţătoare la adresa sa iar pe de altă parte să compromită un magistrat prin formularea unor denunţuri împotriva acestuia.

Citește și: CTP îl face PRAF pe Klaus Iohannis: 'Ești ridicol și jenant. E de-a dreptul grotesc!'

În prima jumătate a anului 2011, Mihail Emanuel Saghel ar fi pretins prin intermediul lui Adrian Ristea şi ulterior ar fi acceptat un comision de 10% dintr-o sumă de bani pe care un administrator de firmă urma să o recupereze în contextul unui dosar penal. În acest sens, în dosarul respectiv, Mihail Emanuel Saghel a desfăşurat acte de urmărire penală cu celeritate astfel încât suma de bani reprezentând prejudiciul în respectiva cauză penală să fie recuperată de omul de afaceri, arată DNA.

Ulterior, după ce dosarul a fost declinat Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, Mihail Emanuel Saghel i-a pretins în continuare omului de afaceri comisionul menţionat, precum şi prelucrarea a 3-4 mc buşteni (operaţiune evaluată la suma de 300 - 400 lei) şi uscarea unei cantităţi de 0,5 mc de cherestea, al cărei cost a fost evaluat la 40 - 50 euro/mc, pentru a determina un ofiţer de poliţie din cadrul IPJ Prahova să soluţioneze cu celeritate dosarul respectiv, astfel încât prejudiciul să fie recuperat, precizează procurorii.

Citește și: VIDEO - Simona Halep a fost huiduită de fanii de la meci, după o declarație care nu i-a mulțumit

La data de 18 august 2015, procurorii au găsit la domiciliul lui Mihail Emanuel Saghel 17 documente ce conţineau informaţii secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, pe care acesta din urmă le deţinea fără drept, în afara atribuţiilor sale de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, au fost descoperite 39 înscrisuri care conţineau informaţii secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat de poliţist, în perioada 15 februarie 2005 - 8 septembrie 2010, mai arată DNA.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.