Premium
Senatorii americani au pus capăt unor negocieri asupra unui proiect de reformare a poliţiei, iniţiat după uciderea afroamericanului George Floyd, o decizie care riscă să fie fatală acestui text şi care reprezintă o înfrângere dură a lui Joe Biden, relatează AFP, potrivit news.ro.
În pofida mai multor luni de negocieri, ”nu am reuşit să ne punem de acord asupra unei strategii”, a declarat presei senatorul democrat Cory Booker, care a anunţat sfârşitul acestor negocieri cu republicanii.
Preşedintele democrat Joe Biden, ales cu ajutorul alegătorilor afroamericani şi care a făcut din această refornă una dintre priorităţile sale, a imputat republicanilor eşecul negocierilor.
Citește și: ALERTĂ SURSE Falimentara City Insurance CĂLCATĂ de procurorii PICCJ - Se ridică documente ...
”În mod regretabil, senatorii republicani au respins reforme modeste, pe care chiar fostul preşedinte (republican Donald Trump) le-a susţinut, refuzând totodată să acţioneze cu privire la puncte-cheie pe care forţele de ordine însele erau pregătite să le discute”, a criticat, citat într-un comunicat, Joe Biden.
Republicani i-au trmis migea înapoi.
”După luni de progrese, sunt dezamăgit de faptul că democraţii au irosit această oportunitate de a ne face cartierele mai sigure şi de a îmbunătăţi relaţiile între forţele de ordine şi comunităţile de culoare”, a declarat senatorul Tim Scott.
În afară de aceste schimburi de replici, amărăciunea domnea în rândul susţinătorilor reformelor.
”Ne exprimăm profunda dezamăgire faţă de incapacitatea liderilor din Senat de a găsi o soluţie rezonabilă în vederea unei reforme federale a poliţiei”, a declarat avocatul Ben Crump, care reprezintă familia Floyd şi numeroase victime ale violenţei poliţiei.
”După un an fără precedent (...), sindicatele din poliţie şi politicienii au ales să treacă de partea rea a istoriei”, denunţă amar preşedintele organizaţiei de apărarea drepturilor civice NAACP Derrick Johnson.
Uciderea lui George Floyd, asfixiat de către poliţistul alb Derek Chauvin la 25 mai 2020, la Minneapolis, a condus la o uriaşă mobilizare în Statele Unite împotriva rasismului şi violenţei poliţiei.
Camera Reprezentanţilor, aflată sub controlul democraţilor, a adoptat în martie un proiect de reformare a poliţiei, care poartă numele lui Floyd, şi care ataca imunitatea judiciară de care beneficiază poliţiştii.
Textul prevede, între altele, o interzicere a prizei prin strangulare, o limitare a transferului de echipament militar forţelor de ordine, înfiinţarea unui registru naţional al poliţiştilor concediaţi din cauza unor abuzuri.
Însă democraţii trebuiau să convingă zece aleşi republicani pentru a trece legea prin Senat.
Republicanii - atenţi să nu pară groparii unei reforme foarte aşteptate de către minoritatea afroamericană - i-au încredinţat singurului lor ales de culoare în Senat, Tim Scott, sarcina de a negocia un text consensual.
Preşedintele american Joe Biden i-a îndemnat în mai multe rânduri pe aleşi să dea dovadă de ”curaj” şi să adopte textul.
În pofida eşecului senatorilor, Biden şi-a exprimat speranţa ”să semneze, într-o bună zi, o reformă ambţiooasă şi globală, care să onorze numele şi memoria lui George Floyd”.
Până atunci, ”Casa Albă îşi va continua consultările” şi va reflecta la ceea ce poate să facă Guvernul prin decret.
