DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

ALERTĂ SURSE Falimentara City Insurance CĂLCATĂ de procurorii PICCJ - Se ridică documente în cazul unei MEGA ANCHETE de fraudă ce vizează și personal din ASF

perchezitii

Surse judiciare afirmă pentru STIRIPESURSE că societatea falimentară City Insurance ar fi deja sub controlul mai multor ofițeri și procurori ai parchetului instanței supreme, care ar ridica documente din companie.

Concret, afirmă sursele citate, nu ar fi vorba de percheziții efectuate în baza unui mandat emis de judecători la acest moment ci de stricta ridicare a unor documente necesare într-o amplă investigație a procurorilor PICCJ.

Citește și: RAPORT BOMBĂ privind ASASINATUL EXPLOZIV de la ARAD-Angajați MApN ce ar putea face parte din anturajul...

Aceleași surse afirmă că ar fi vorba despre un dosar complex de fraude economice pretins comise de către angajați și chiar persoane de la vârful City Insurance, mai precis din sfera acșionariatului și a direcțiunii, cât și de pretinși angajați, funcționari publici, ai Autorității de Supraveghere Financiară.

Potrivit surselor citate pretinsele fapte ale funcționarilor ASF ar fi întinse pe mai mulți ani, respectiv perioada 2017-2020, iar ale celor din City Insurance ar fi din perioada 2016-2021.

Deși aceasta a încercat că pună pe seama volumului mare de activitate potențialele scăpări în verificarea riguroasă a actelor instanșa a canalizat declarația acesteia asupra lacunelor din procedurile de lucru.

„Mențin afirmația de la urmărire penală în sensul că primarului ii erau prezentate autorizațiile și acordurile de funcționare în mape separate. Eu le primeam tot în mape separate.

Judecători: Cum puteați să verificați existența condițiilor de funcționare?

Iofciu: Nu înțeleg întrebarea.

Judecatori: Verificați?

Iofciu. Existau săptămâni când primeam 150 de dosare. Mape de acest tip primeam săptămânal, cu sute de documente.

Judecatori: Întrebarea noastră era cum le verificați.

Iofciu: Cei care aveau alimentație publica aveau statut special, ca plăteau taxa....

Judecatori: V-am întrebat cum verificați.

Iofciu. Știau fetele care aveau dosarele. Nu verificăm, erau foarte multe. Nu era obligatoriu... Se elibera amândouă.

Judecatori: Când va puneți semnătura pe acordul de funcționare verificați dacă exista acord de funcționare?

Iofciu: Nu...

Judecatori: Nu verificați.

Iofciu: Verificam prin sondaj, ca erau foarte multe”, a explicat inculpata în fața magistraților.

Atacul judecătorilor la procurorul DNA

Concret, magistratul DNA care a fost repartizat în cauza incendiului de la Colectiv și care s-a opus vehement separării fostului edil și a funcționarilor de restul inculpaților, rămâne în DNA și totodată în dosarul de la instanță.

Citește și: Precedentul PERICULOS pe care îl ÎNCEARCĂ judecătorii din CSM - Eliminarea COMPLETĂ a unui procuror care a exercitat O ATRIBUȚIE prevăzută de CPP

Șeful DNA Crin Bologa a respins o solicitare a Secției pentru Judecători din CSM prin care erau analizate atitudinea fermă a magistratului DNA în sala de ședință și totodată argumentele acestuia, și prin care se cerea revocarea acestuia de către șeful ierarhic superior.

Ce spune DNA despre cererea judecătorilor din CSM

Prin Hotărârea nr. 825, din data de 29 iunie 2021, a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată Direcției Naționale Anticorupție la data de 23.08.2021, s-a solicitat domnului Crin-Nicu Bologa, procuror șef Direcție, revocarea din funcția de procuror al Direcției Naționale Anticorupție, a doamnei procuror Melinda Diaconescu, care își desfășoară activitatea în cadrul Secției Judiciare Penale.

Citește și: Fostul ministru Bodog NU FACE GREȘEALA lui Liviu Dragnea - Intrat pe mâna DNA...

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate de voturi, a constatat că procurorul care reprezintă Direcția Națională Anticorupție la ședințele de judecată ale dosarului "Colectiv", prin formularea unei cereri de recuzare a judecătorilor din cadrul Curții de Apel București investiți cu soluționarea dosarului "Colectiv" și a judecătorilor investiți cu soluționarea cererii de recuzare, a afectat independența și imparțialitatea acestora.

Procuror lăudat pentru fermitatea sa

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, domnul Crin-Nicu Bologa, a analizat conținutul hotărârii amintite anterior și comportamentul doamnei procuror Melinda Diaconescu și a constatat că nu există motive pentru a dispune revocarea acesteia din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Citește și: IJ ar fi `lucrat pe SUB MÂNĂ` pentru ELIMINAREA procurorului din cazul COLECTIV - DNA: Nu a solicitat opinia instituției la întocmirea raportului dat Secției

Mai mult, doamna procuror și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu cu profesionalism, onestitate și curaj, în conformitate cu prevederile art. 67 Cod procedură penală și în virtutea independenței garantate de art. 67 alin. (1) și (2) din Legea nr. 304/2004.

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, domnul Crin-Nicu Bologa, asigură cetățenii că procurorii Direcției își desfășoară activitatea, conform principiilor legalității, imparțialității și independenței în dispunerea soluțiilor și a concluziilor lor în fața instanței de judecată, în scopul aflării adevărului, apărării ordinii de drept, a drepturilor și libertăților cetățenilor.

De asemenea, conducerea Direcției Naționale Anticorupție asigură procurorii direcției de tot sprijinul instituțional permis de lege, care să le garanteze desfășurarea activității în condiții de legalitate, independență și profesionalism.

De altfel, doamna procuror Melinda Diaconescu a formulat o plângere prealabilă prin care solicită Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii revocarea Hotărârii care o vizează și, de asemenea, a formulat o cerere pentru apărarea reputației profesionale și a independenței la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu referire la conținutul hotărârii și a discuțiilor ce au avut loc la ședința Secției pentru judecători, aspecte preluate de mass media.

Tentativa de separare a inculpaților

Curtea de Apel București a decis,în luna iunie, în complet de divergență, respectiv de trei judecători, conexarea dosarului care îi privea pe funcționarii din dosarul Colectiv și care fusese amânat pentru dezbateri în 22 septembrie la cel al patronilor Colectiv și Golden Ideas Firework.

La termenul respectiv al procesului au fost prezenți în sală avocații tuturor părților iar completul care a luat în discuție cererea din oficiu de conexare a fost cel de divergență, al treilea magistrat component fiind judecătoarea Carmen Veronica Găină.

Procurorii DNA și PTB, avocații părților vătămate și civile, și a patronilor au fost de acord în masă cu cererea din oficiu a Curții, în vreme ce avocații funcționarilor s-au opus.

Citește și: Contra-informațiile militare MOBILIZATE în cazul ASASINATULUI din Vest

Avocatul fostului edil al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a arătat în fața instanței că lasă la aprecierea acesteia necesitatea reunirii celor două dosare.

„Având in vedere situația de față se impune reunirea cauzelor. Hotărârea trebuie soluționată de același complet si in integralitatea ei. Dosarul trebuie sa fie unitar pentru justa sa soluționare”, a explicat magistratul DNA.

Totodată și consilierul juridic ce reprezintă Inspectoratul pentru Situații de Urgență s-a opus reunirii celor două dosare.

După ascultarea tuturor părților instanța a stabilit pe loc reunirea celor două dosare, reîntregirea cazului Colectiv și reluarea dezbaterilor în completul de divergență în 22 septembrie.

„Divergența fiind parțială avocații celor din dosarele DNA si DNA Militar sa se pregateasca pentru audierea clienților lor si readministrarea de probe esențiale pentru completul de divergență”, a atras atenția la final instanța de judecată.

Nehotărâre...

Curtea de Apel București a anunțat, marți, că pune miercuri în discuție reconexarea la dosarul patronilor Colectiv a dosarului disjuns și lăsat pentru 22 septembrie în care urmau să fie judecați separat Cristian Popescu Piedone și funcționarii statului.

Decizia a venit după o serie de vicii sesizate de către procuroarea DNA dar și  de avocații părților din dosar ce ar fi urmat să se producă, în raport cu reglementările legale aflate în vigoare, în cazul în care dosarul ar fi continuat în formulă separată

UPDATE - Introduce informații relevante ale dezbaterilor de marți.

DNA să părăsească sala...

La termenul de marți a procesului președintele completului de judecată, Adina Pretoria Dumitrache, a reamintit procurorului DNA că  nu poate participa la dezbaterile de marți, pentru că ele vizează doar partea de dosar instrumentată de PICCJ după preluarea cazului de la Parchetul Tribunalului București.

Magistratul DNA a explicat instanței că are ordin de la superiorul său, Procurorul-șef al PICCJ să participe la orice termen de judecată din dosarul principal Colectiv, format după reunirea tuturor cauzelor, care implică două rechizitorii DNA, respectiv dosarul funcționarilor de la DNA civil și dosarul pompierilor, de la DNA Militar.

Cu toate acestea președintele completului de judecată a insistat și a intrat în polemică juridică cu magistratul DNA căruia i-a cerut cu insistență să părăsească prezidiul acuzării.

Magistratul DNA a insistat că trebuie să participe pentru că la termenul de marți ar fi putut pune concluzii privind apelurile inculpaților și părți vătămate care s-au înregistrat exclusiv în cele două dosare ale DNA.

Citește și: DNA Vigilența lui Dragnea TESTATĂ de un intermediar în afacerea penală `vizită la Trump`...

Magistratul Adina Pretoria s-a ridicat și a părăsit ședința de judecată pentru scurt timp pe fondul acestei polemici iar la revenire a insistat ca magistratul DNA să părăsească prezidiul.

După noi discuții procurorul DNA a plecat de la pupitru după ce a cerut președintelui de complet să emită o adresă la PICCJ prin care să întrebe dacă poate încălca ordinul evocat.

„Față de acești inculpați exista 64 de părți ce nu au avut calitatea de parti vătămate.

Procurorul: avem un ordin dat de PICCJ in care procurorul general a dispus in mod expres ca in acest dosar potrivit legilor în vigoare sa participe un procuror DNA si unul al piccj.

Eu particip pentru ca am un ordin dat de un proc general. Dosarul in care e emis ordinul e cel actual, nu cel disjuns.

Eu am ordin și nu pot să îl încalc

Citește și: DNA Intervenție de tip MAFIOT a lui Dragnea la un MARTOR al DNA...

Dacă vreo persoana vătămată ridica vreo chestiune înseamnă ca doar procurorul DNA poate opune concluzii si nu si procurorul parchetului.

Sunt persoane ce au calitate de parte vătămată doar in dosarul DNA. Dumneavoastră aveți practic doar doua rechizitoriu pe masa.

Dumneavoastră sunteți investită cu rechizitoriul DNA. S-a cerut constatarea nulității interceptărilor din dosar ori în dosar sunt și interceptări in dosarul DNA militar.

Emiterea unei adrese către piccj prin care sa se întrebe dacă ...”, a explicat magistratul pe parcursul discuțiilor cu instanța.

Avocatul buclucaș...

Când polemica părea rezolvată un avocat a invocat în fața instanței o decizie din 2007 a ICCJ prin care era sancționată o disjungere într-un dosar la faza de debut a apelului.

Avocatul a dat citire fragmentelor esențiale și a arătat instanței de judecată că la acest moment disjungerea operată luni de către magistrații Curții s-a făcut la o fază avansată a judecării în faza de apel.

În acest context instanța s-a pregătit să se retragă pentru a doua oară pentru a citi decizia ICCJ invocată.

Citește și: Discuțiile INDISCRETE despre cererile unui șef de SERVICIU `DISCRET` ...

Lovitura de grație...

Chiar înainte de a se retrage pentru analizarea deciziei ICCJ invocate ca practică un alt avocat a ridicat o nouă problemă juridică în ceea ce privește judecarea separată a inculpaților din dosarul Colectiv în faza avansată a judecării apelurilor.

Avocatul a explicat că instanța nu ar putea da o decizie definitivă pentru patroni, și o alta separată dar tot definitivă pentru funcționari pentru că s-ar încălca mai multe noțiuni de esență juridică.

Prima ar fi aceea a faptului că nu poate fi fragmentată o decizie unitară a Tribunalului București, dată pentru toți inculpații și totodată nu s-ar putea pune concluzii finale fragmentat.

O altă chestiune de esență ar fi că o dată cu soluționarea mai rapidă a dosarului fără divergență practic instanța care a judecat cazul până acum ar fi desesizată legal față de dosarul rămas în disjungere.

Citește și: ÎNREGISTRARE INCENDIARĂ în dosarul șefului de la CI a Poliției Suceava...

Avocatul nu a mai apucat să termine de enumerat concluziile pentru că judecătoarea Adina Pretoria a admis că sunt vicii structurale generate de această disjungere a cazurilor de luni.

Magistratul a spus că dorește o decizie legală astfel că va cita pentru miercuri toți avocații din dosar, inclusiv pe cei ai funcționarilor pentru a pune în discuție reconexarea celor două dosare și soluționare lor ca întreg.

O disjungere...greșită...

Judecătorii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan au stabilit, luni, disjungerea unui dosar separat în care să fie dezbătute în complet de divergență schimbările de încadrare juridice pentru mai mulți dintre inculpați, mai precis a fostului edil al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone și a celorlalți funcționari.

Acest nou dosar în care se va forma un complet de divergență pentru analizarea schimbărilor de încadrare juridică doar față de funcționari are termen potrivit instanței în 22 septembrie.

Dosarul principal judecat până în prezent va continua de marți, termen la care se vor prezenta doar procurorul PICCJ, avocații patronilor Colectiv, a firmei de artificii și a unui artificier, precum și avocații părților civile, pentru expunerea pledoariilor finale.

Citește și: Contra-informațiile militare MOBILIZATE în cazul ASASINATULUI din Vest

Concret, la începutul dezbaterilor de luni instanța a anunțat că a schimbat pentru unii dintre inculpații din dosar încadrarea juridică.

„La Niță Daniela Ioana: instanța schimbă încadrarea doar pentru infracțiunea de distrugere sau sustragere de înscrisuri din instigare la această faptă în autorat”, a anunțat președintele completului de judecată.

„Popescu Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminița, Moțoc Sandra Ramona și Radu Antonina si Matei:

Privitor la acești inculpați instanța nu a căzut de acord cu privire la schimbarea de încadrare juridică. Astfel instanță va intra în complet de divergență. Judecătorul ce va intra este potrivit normelor legale cel de la permanenta din ziua de azi”, a mai explicat Curtea.

Cerere din oficiu care a tulburat avocații și procurorii...

„Astfel instanța discuta din oficiu disjungerea si judecarea separată a laturii penale privitoare la ceilalți inculpați pentru care nu s-a decis schimbarea încadrării juridice.

Anastasescu Alin, Gancea Catalin, Mincu Costin, Moise Marian, Nita Daniela Ioana, Nita Cristian, firmele Colectiv si Firework Idea si Zaharia Viorel sunt inculpații față de care se va continua cu celeritate judecarea cauzei”, a explicat instanța.

Președintele completului a mai arătat că „se va forma un nou dosar cu ceilalți inculpati pe latura penală si cu întreaga latura civila”.

Reacții adverse...

Procurorul DNA și cel al PICCJ prezenți la ședința de judecată s-au opus ferm acestei cereri din oficiu a instanței de judecată.

„Respingeti. Este o cerere ce acum e tardiv pusă în discuție. Am avut dosarul 545 in care toate părțile si inculpații au fost acolo parti.

Scopul pentru reunire a fost tocmai pt ca acest dosar e unul singur.

Citește și: DNA Vigilența lui Dragnea TESTATĂ de un intermediar în afacerea penală `vizită la Trump`...

Persoanele vătămate constituite parti civile sunt constituite diferit în cele patru dosare ce formează acest unic dosar.

Aproximativ 300 de parti sunt constituite în alte dosare.

Este inadmisibila disjungerea la acest moment a acestui dosar.

Dosarele disjunse presupun hotărârii diferite”, a explicat magistratul de la Direcție.

Colegul său de la PICCJ s-a opus de asemenea. „De asemenea considerăm ca pentru oportună soluționare a cauzei este necesar ca dosarul aa fie soluționat integral. Doar așa putem afla concret și coerent adevărul judiciar.

Este posibil ca soluțiile in dosarele disjunse sa fie contradictorii”, a afirmat acesta.

Marea majoritate a avocaților s-au opus cu vehemență acestei cereri din oficiu a instanței.

„Avocat: nu celeritatea e premisa primara ci aflarea adevărului in acest dosar.

Respingeti aceasta cerere”, a explicat un apărător în vreme ce avocatul lui Piedone a fost de acord cu disjungerea cauzei față de clientul său.

„Piedone nu e vatamat in nicio varianta. Astfel ca având in vedere ideea acreditata de instanță ca e nevoie de celeritate. Astfel suntem de acord cu disjungerea”, a explicat avocatul edilului de la Sectorul 5.

Instanța a suspendat 20 de minute discuțiile pentru a decide cu privire la disjungerea cauzelor în vederea pe de-o parte a continuării judecării unora dintre inculpați iar pe de altă parte pentru formarea completului de divergență față de funcționari.

Deces în rândul inculpaților...

Daniela Niţu, patroana firmei pirotehnice care a organizat focul de artificii de la Colectiv, a fost găsită, la jumătatea lunii august, moartă în casă. Aceasta primise cea mai mare pedeapsă, în primă instanță, în dosarul Colectiv.

Conform unor surse, femeia era moartă de mai bine de 24 de ore. La prima vedere, aceasta nu avea traume pe corp. Serviciul de omoruri din cadrul Poliţiei Capitalei a deschis dosar de moarte suspectă.

Daniela Niţu este soţia acţionarului principal de la firma pirotehnică care a organizat focul de artificii de la Colectiv, ea însăşi acţionar. Aceasta a fost reţinută în 2019, fiind acuzată de favorizarea infractorului şi a primit cea mai mare pedeapsă.

Administratorii firmei care au organizat focul de artificii la clubul Colectiv, SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, erau bănuiţi că au distrus probe ce i-ar putea face complici la tragedie.

Cei doi soţi au negat de fiecare dată orice legătură cu clubul Colectiv.

Niţă Daniela Ioana a fost condamnată în 16 decembrie 2019 la pedeapsa cea mai grea de 12 ani si 8 luni inchisoare, precum si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a,b,g Cp, decizia nefiind definitivă.

Opt ani și jumătate...timp de gândire...

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Citește și: DNA Intervenție de tip MAFIOT a lui Dragnea la un MARTOR al DNA...

Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Citește și: Discuțiile INDISCRETE despre cererile unui șef de SERVICIU `DISCRET` ...

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Citește și: ÎNREGISTRARE INCENDIARĂ în dosarul șefului de la CI a Poliției Suceava...

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori iar cazul a ajuns la Curtea de Apel București.

Cum arată „corupția care ucide”

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

"Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.).

Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, 'invocând' pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii.

Citește și: DNA Dragnea nu a vrut să se știe că întâlnirile la VÂRFULUI administrației SUA erau PE BANI

Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice", spunea magistratul.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv "denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect" faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

Judecătorul a fost de acord și cu susținerile anchetatorilor de la Parchetul instanței supreme care notau în actul de trimitere în judecată că cei deferiți justiției "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015".

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.