Premium
Evenimentul Zilei:
Este dreptul lui Klaus Iohannis, politicianul care a luat cele mai multe voturi din istoria post-decembristă a României, să fie un președinte așa cum dorește... Nimeni n-ar trebui să conteste dorinţa actualului președinte de a fi diferit de precedesorul său. Este dreptul dreptul său inalienabil. Sincer vorbind, este imposibil ca cei doi să semene. Sunt personalități antagonice. Este prea devreme să vorbim în termeni de „bun” sau „rău”. Traian Băsescu a fost omul vorbelor, dar şi al faptelor. Nu e vorba aici de antiteză, ci de complementaritate. Fostul preşedinte nu a preferat vorbele goale, faptelor. A făcut multe lucruri bune şi a vorbit mult. Unii spun în exces şi cu o doză prea mare de agresivitate. Faptele au rămas însă şi nu i le poate contesta nimeni... Pericolul este ca preşedintele Iohannis să înceapă să creadă că tot ce a făcut fostul şef al statului este rău. Se poate ajunge în situaţia în care o astfel de confruntare să dăuneze României. S-a întâmplat deja asta. Oricât de mult ai vrea să fii diferit de Băsescu nu poți veni să spui: „ Nu cred că greşesc dacă afirm că în aceste 100 de zile România a reînceput să-şi dobândească respectul şi credibilitatea în marile capitale europene şi din lume"... Actualul preşedinte ar trebui să înţeleagă că, în momentul în care afirmă că ţara noastră nu era credibilă înainte de 16 noiembrie 2014, pune în dificultate atât România, cât şi pe partenerii săi externi...Nu cred că Iohannis ar trebui să şi-l fixeze pe Băsescu drept adversar. Victoria sa în alegerile prezidenţiale se datorează şi opoziției pe care fostul preşedinte i-a făcut-o lui Victor Ponta. Băsescu l-a „dezbrăcat” pe Ponta, nu Iohannis. Poate acesta este şi motivul animozităţii preşedintelui actual faţă de predecesorul său. Poate agresivitatea civilizată a lui Klaus Iohannis este rodul unei frustrări ascunse, de a demonstra că a fost ales datorită meritelor proprii, fapt pe care nu-l poate contesta nimeni.
Romania Libera:
O serie de lideri europeni, printre care David Cameron, Angela Merkel sau președintele polonez, Bronislaw Komorowski, au refuzat invitația președintelui Vladimir Putin de a participa la ceremoniile de sărbătorire a 70 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste care vor avea loc pe 9 mai la Moscova. Ultimul care a declinat invitația, în urmă cu câteva zile, a fost președintele moldovean, Nicolae Timofti... Din acest punct de vedere, pentru președintele Iohannis nu ar trebui să existe nici o dilemă. Răspunsul ar trebui să fie că în condițiile agresiunii asupra Ucrainei, Rusia a încălcat ordinea europeană postbelică iar președintele României nu poate valida prin prezența sa acest lucru. De ce nu a făcut-o până acum. Președinția a confirmat pentru România Liberă că a primit invitația de a participa la parada de la Moscova dar a precizat că președintele nu a luat încă o decizie, aceasta urmând a fi luată în funcție de agenda prezidențială. Or, aici nu este vorba de agendă. Președintele României nu poate invoca „agenda” într-o astfel de chestiune de importanță nu doar simbolică ci și politică.. A făcut-o ce-i drept, Barack Obama, care a spus că nu merge pentru că are alt program, dar Klaus Iohannis nu este Barack Obama. Și nu este nici Angela Merkel, care deși nu va fi la Moscova pe 9 mai, va merge totuși a doua zi pentru o depunere de coroane, pentru că Germania nu-și poate permite să dea impresia că își neglijează responsabilitățile istorice. Dar România nu are nici o datorie față de Rusia și, dacă a avut vreuna, a plătit-o înzecit prin cei 45 de ani de comunism impus cu forța de la Moscova. Deci, președintele Iohannis nu are absolut nici un motiv să îi spună „Nu” lui Putin. Atunci, de ce ezită?
Digi24:
Slovacia nu va recunoaște independența Kosovo, a reafirmat premierul slovac Robert Fico după o întrevedere avută joi la Bratislava cu omologul său sârb, Aleksandar Vucici. „Urmărim în continuare evoluția relațiilor dintre Belgrad și Pristina, dar, la fel ca Serbia, Slovacia nu are niciun motiv să-și schimbe poziția în chestiunea Kosovo”, a declarat Robert Fico la conferința de presă comună cu Aleksandar Vucici. La rândul său, șeful executivului de la Belgrad a precizat că poziția Serbiei de nerecunoaștere a independenței autoproclamate de Kosovo în anul 2008 rămâne neschimbată.
